Premium
Deşi se declară nemulţumit de decizia CCR care îl obligă pe preşedintele Iohannis să semneze decretul de revocare a şefei DNA, Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei în guvernele CDR, afirmă că verdictul dat de judecătorii constituţionali trebuie respectat.
"Sunt lucruri care nu se pot discuta. Chiar daca suntem nemultumiti de decizia CCR, a nu o respecta inseamna a intra intr-o zona de dezechilibru constitutional. Nu cred ca ar fi bine.
Ceea ce trebuie sa facem cu totii este sa respectam deciziile Curtii, dar in acelasi timp sa gasim formule pentru viitor care sa impiedice asemenea situatii care dezechilibreaza mecanismele institutionale.
Ce solutii se pot gasi? In primul rand, este vorba despre reforma interna a partidelor politice. Ele insele trebuie sa aiba structuri care sa le impiedice sa ajunga la derapaje si la tendinte de a ignora principiile functionarii statului de drept", afirmă Valeriu Stoica într-un interviu pentru ziare.com, întrebat fiind ce sfat i-ar da preşedintelui dacă i-ar fi consilier.
Vezi şi: ATENŢIE la lipsa de zinc din organism: Care sunt simptomele şi ce boli pot apărea .
Valeriu Stoica pledează şi pentru o modificare a Constituţiei pentru eliminarea criteriului politic în numirea judecătorilor Curţii Constituţionale.
"Aici as vrea sa fac niste precizari. In primul rand, CCR nu exclude in totalitate rolul presedintelui in procesul de numire si de revocare a unor procurori in functii importante. In aceasta privinta a fost o evolutie indelungata.
In forma initiala a Constitutiei, din 1991, in titlul despre autoritatile publice era un capitol care se numea "autoritatea judecatoreasca". La inceput a fost o confuzie, iar cativa ani a existat tendinta de a considera ca procurorii fac parte din puterea judecatoreasca. Nu s-a observat ca notiunile de autoritate judecatoreasca si de putere judecatoreasca nu sunt sinonime. Legea de organizare judecatoreasca din 1997 a clarificat lucrurile, precizand ca autoritatea judecatoreasca e o notiune mai larga, care include in sfera ei si Ministerul Public, si puterea judecatoreasca, asadar acestea doua sunt distincte. Exista insa un organism care include si procurorii, si judecatorii - Consiliul Superior al Magistraturii, prin urmare Ministerul Public are un statut mixt. (...)
Incepand din 2004 s-au facut clarificari legislative, in sensul consolidarii independentei procurorilor (nu in aceeasi masura in care judecatorii sunt independenti, dar intr-o forma asemanatoare) . Aceste clarificari legislative au redus autoritatea ministrului la elaborarea politicilor publice penale si la aplicarea lor.
Decizia CCR pronuntata recent este, din aceasta perspectiva, un regres in ceea ce priveste clarificarea statutului procurorilor, pentru ca ea reda ministrului atributia de a interveni in cariera procurorilor cand e vorba de numirea lor in functii importante. Mai mult, aceasta decizie slabeste rolul presedintelui in cadrul acestui mecanism de numire/revocare in functii importante. Anterior, ministrul propunea, dar decizia era la presedinte. Presedintele trebuie sa aiba posibilitatea sa aprecieze si pe fond, nu e vorba doar despre simple chestiuni de oportunitate.
In plus, exista un al treilea factor in acest mecanism - CSM. Decizia Curtii dezechilibreaza raporturile dintre ministru si presedinte. Aceasta dezechilibrare inseamna o preeminenta a Executivului in ceea ce priveste cariera procurorilor, iar acest lucru nu este benefic pentru independenta procurorilor.
Speranta mea este ca in viitor insasi Curtea va reveni asupra acestei interpretari, nu ar fi prima data.
Aceste oscilatii pe care le are Curtea in ceea ce priveste echilibrul puterilor se explica si prin faptul ca numirea magistratilor constitutionali este una intemeiata pe criterii politice. E adevarat ca sunt si alte criterii, dar criteriul politic primeaza. Cred ca ar fi bine sa ne gandim serios pe viitor daca n-ar trebui sa se schimbe acest mod de numire a judecatorilor la CCR si sa indepartam cu totul criteriul politic. E o chestiune delicata, pentru ca ar presupune revizuirea Constitutiei, ceea ce in momentul de fata pare un obiectiv imposibil", a mai afirmat Stoica.
Vezi şi: Plantele care cresc în România şi care te pot omorî rapid. Lăcrămioarele sunt pe listă .
