Premium
Vicepreşedintele Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Marius Andruh, a declarat joi, într-o dezbatere, că o problemă importantă a învăţământului superior românesc o reprezintă vizibilitatea la nivel internaţional din punct de vedere al calităţii activităţii de cercetare ştiinţifică, relatează Agerpres.
"Să nu uităm că o problemă importantă a învăţământului nostru superior o reprezintă vizibilitatea la nivel internaţional din punct de vedere al calităţii a ceea ce se întâmplă, respectiv activitatea de cercetare ştiinţifică. (...) La CNATDCU se analizează acum teze care au fost elaborate cu mulţi ani în urmă, dar ar trebui să ne preocupe de acum înainte, dacă vrem să fim mari universităţi, calitatea cercetării, calitatea jurnalului în care publicăm, calitatea articolelor care provin din tezele de doctorat. Pentru că se merge de multe ori pe o minimă rezistenţă, se publică în jurnale minore sau obscure de dragul de a avea două publicaţii minim pentru teza de doctorat. Pe urmă şi o frână pentru calitatea personalului didactic şi de cercetare din universităţi este şi tendinţa de a se aduna un număr mare de lucrări, cu multe citări, dar în mod uşor necinstit", a susţinut academicianul.
El a subliniat că trebuie să se vegheze la calitatea lucrărilor ştiinţifice elaborate în universităţile româneşti.
"Cineva care evaluează un asemenea dosar ar trebui să fie atent, pentru că altfel se promovează pe locuri nemeritate persoane care nu duc la o dezvoltare aşa cum dorim a universităţilor noastre. Trebuie să ne preocupe să veghem la calitatea lucrărilor ştiinţifice elaborate în universităţile noastre şi prin doctoranzi şi prin activitatea celorlalţi care nu neapărat trebuie să aibă doctoratul. Sunteţi la curent cu toţii de puzderia de reviste româneşti care s-au făcut pe ele însele de râs şi ne-au făcut pe noi de râs prin tipul de lucrări pe care le-au publicat", a spus Andruh, la workshopul cu tema "Transparenţă şi integritate în sistemul de învăţământ superior", organizat de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport a Senatului.
Preşedintele comisiei parlamentare, Monica Anisie, a afirmat că "niciodată" nu s-a luat vreo măsură împotriva vreunui conducător de doctorat pentru o lucrare plagiată.
"Poate că un rol important în acest demers îl are şi conducătorul acelei lucrări ştiinţifice. Pentru că noi tot timpul i-am blamat pe cei care au plagiat. Dar oare cel care a condus acel doctorat nu este şi el responsabil? Legea 1 prevede acest demers. Dar măsuri de fiecare dată se iau împotriva celui care a plagiat, niciodată nu s-a luat vreo măsură împotriva vreunui conducător de doctorat", a explicat Anisie.
Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Rectorilor, Daniel David, pentru a fi "ancorate" în mediul academic european universităţile româneşti trebuie să ia în serios valori precum "transparenţa" şi "integritatea".
"Toţi ştim că transparenţa şi integritatea sunt valori fundamentale ale UE şi asta înseamnă şi asupra mediului academic. Iar dacă universităţile româneşti doresc într-adevăr să fie ancorate în mediul academic european trebuie să ia foarte în serios aceste valori. (...) Noi avem ca nivel psiho-cultural un nivel foarte crescut în ceea ce priveşte vânarea negativului şi pedepsirea negativului. Este foarte bine să dezvoltăm instituţii de control prin care să prevenim frauda, să o pedepsim, dar, în acelaşi timp, este la fel de important să dezvoltăm nişte mecanisme prin care educăm oamenii, educăm elevii, studenţii, profesorii să nu ajungă în situaţia de a frauda. Aş spune că asta ne lipseşte în ţară. Am început să dezvoltăm aceste mecanismele de control, pedepsire la un nivel acceptabil, se poate face şi mai mult. Ne trebuie mult mai mult componenta cealaltă de a educa şi a nu ajunge în această situaţie", a indicat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.
În opinia sa, o altă problemă priveşte competenţele. El a susţinut că "se rup bucăţi din învăţământul superior" prin diverse programe "sub tutela" altor ministere.
"Toţi ştim că universităţile au un învăţământ tradiţional puţin mai inflexibil, adică noi pregătim oamenii pentru ocupaţii care să fie stabile pe piaţa muncii. În acelaşi timp, înţelegem că piaţa muncii este foarte dinamică şi apare nevoia de ocupaţii noi pentru care foarte greu, de pe un an pe altul, să faci programe de licenţă sau de masterat. Avem acel mecanism pentru formare de specialişti pentru diverse ocupaţii care se fac în alt sistem decât sistemul universitar tradiţional. (...)
De foarte multe ori, dezvoltarea acestor ocupaţii se face într-o manieră netransparentă, astfel încât ne trezim la un moment dat că apar tot felul de ocupaţii care, în loc să fie complementare a ceea fac universităţile, prăbuşesc programele universitare. (...) Se rup constant bucăţi din învăţământul superior prin diverse programe de sub tutela altor ministere. Trebuie să vedem, să avem grijă. Eu nu spun că trebuie să protejăm, că ideea nu este să protejăm învăţământul superior dacă el nu are o funcţie importantă la nivel social. Dar, dacă facem astfel de dezvoltări alternative şi rupem bucăţi, să o facem într-o manieră transparentă. Să dezbatem lucrurile şi să vedem că aduc o plusvaloare, nu că înlocuim un sistem prost cu un alt sistem şi mai prost", a explicat Daniel David.
