Premium
Victimele hărţuirii stradale şi abuzurilor sexuale sunt victime ale societăţii în condițiile în care, de cele mai multe ori, victima care depune plângere este ameninţată sau intimidată de către agresor și ajunge să îşi retragă plângerea penală, potrivit Mediafax.
Încă sunt români care spun că victimele agresiunilor sexuale sunt vinovate ceea ce demonstrează că România este încă departe de a eradica atât această mentalitate, cât şi hărţuirea ca fenomen.
Activiştii spun că oamenii sunt vinovaţi de amploarea acestui fenomen și susțin că este important anunțarea poliției când martorii asistă la formă de agresiune.
La nivel național în primele șase luni ale anului 2019 au fost înregistrate 946 infracţiuni de viol.
Poliţia Română a înregistrat în 2019 un număr de 2.045 de sesizări pentru hărţuire sexuală şi 803 până în mai 2020.
Preşedinta Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați din Camera Deputaților, Oana Bîzgan, consideră că intervenţia martorilor este esenţială.
”Faptul că cineva înţelege ce se petrece, şi alege să fie aliat al victimei şi nu al agresorilor, înseamnă de multe ori o adevărată diferenţă între viaţă sau moarte pentru unele victime. Încă blamăm victima pentru agresiunile suferite, că avea fusta prea scurtă, că era îmbrăcată într-un fel sau altul, că a vorbit într-un anume fel, că sigur a făcut ea ceva ca să provoace agresorul. Vinovatul pentru astfel de agresiuni este unul singur, iar acela este agresorul”, a spus Oana Bîzgan.
La rândulș său, directoarea Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie, Silvia Tăbuşcă, a subliniat că România are probleme atât la nivelul percepţiei sociale, cât și la nivelul autorităţilor.
”Legislaţia în materie este deficitară, protecţia victimelor violului este la fel de deficitară în Romania, iar pregatirea magistraţilor din domeniu lasă foarte mult de dorit”, explică Tăbușcă.
