Premium
Curtea Constituţională arată, în motivarea respingerii legii care împiedica membrii Consiliilor de Administraţie ai Televiziunii şi Radioului public de a fi membri de partid, că ei nu sunt funcţionari publici, deci nu li se poate aplica o astfel de interdicţie, însă, dacă autorităţile care desemnează reprezentanţi în Consilii doresc o "depolitizare reală", pot institui criterii de selecţie care să depăşească sfera politicului, informează România Tv.
CCR a decis să declare neconstituţionale prevederi din noua lege a Televiziunii şi Radioului public pentru că este instituită o interdicţie către membrii consiliilor de administraţie de a face parte dintr-un partid politic pe durata mandatului în aceste instituţii, ceea ce depăşeşte sfera limitărilor prevăzute expres în Constituţie, admiţând astfel contestaţia PNL şi PMP.
În motivare, judecătorii arată că legea nu consacră un statut juridic special al membrilor consiliilor de administraţie ale S.R.R. şi S.R.TV., care să vizeze exercitarea unei funcţii publice, respectiv atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării prerogativelor de putere publică, astfel încât nu poate fi instituită o astfel de interdicţie, având în vedere prevederile constituţionale.
Judecătorii afirmă că în Constituţie nu este interzistă expres apartenenţa la partide politice decât în cazul judecătorilor Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii, fiind prevăzute general şi "alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică". Curtea explică astfel că, pentru a interveni asupra regimului membrilor consiliilor de administraţie, trebuie intervenit asupra statutului lor.
"Curtea constată, prin urmare, că legile infraconstituţionale pot reglementa statutul juridic al diferitelor categorii de funcţionari publici, statut care poate să prevadă, pe lângă drepturi, libertăţi şi obligaţii, o serie de interdicţii şi incompatibilităţi, precum cea referitoare la deţinerea calităţii de membru al unui partid politic. Însă, din multitudinea de categorii de funcţionari publici pe care legile infraconstituţionale o prevăd, cu privire la exercitarea dreptului de asociere, şi mai precis cu privire la limitarea acestui drept, legiuitorul constituant a statuat în mod expres doar în ceea ce priveşte categoria poliţiştilor, lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar reglementarea acestei interdicţii cu privire la alte categorii de funcţionari publici. În aceste cazuri, nu mai există o nominalizare constituţională, ci doar un temei constituţional în baza căruia legea organică poate face asemenea nominalizări", explică judecătorii.
Şedinţă la Guvern: Ce decizii pregăteşte premierul Mihai Tudose
Curtea Constituţională notază însă intenţia celor care au iniţiat legea de a depolitiza aceste instituţii, atrăgând atenţia că o soluţie ar fi stabilirea unor criterii care să depăşească sfera apartenenţei politice.
"Norma legală nu reprezintă altceva decât o garanţie a reprezentării democratice a tuturor organizaţiilor politice, eliminând posibilitatea monopolului partidului majoritar/coaliţiei majoritare în desemnarea acestor membri. Pe de altă parte, nimic nu împiedică autorităţile competente, atunci când fac desemnarea propriilor candidaţi pentru mandatul de membru al consiliilor de administraţie ale S.R.R. şi S.R.TV. să stabilească criterii care să depăşească sfera politicului, astfel încât să se realizeze o depolitizare reală, şi nu doar formală, a managementului respectivelor societăţi", se arată în motivare.
Curtea Constituţională a admis, pe 12 iulie, sesizarea PNL şi PMP cu privire la modificările aduse de Parlament legilor televiziunii publice şi radioului public, pe care le-a declarat neconstituţionale în parte.
Senatul a adoptat la finalul lunii iunie, în calitate de cameră decizională, o serie de modificări la legea TVR şi la legea Radioului public, una dintre cele mai importante fiind separarea funcţiilor de preşedinte de cea de director general ale celor două instituţii, dar şi interdicţia membrilor CA să aibă carnet de partid.
