Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Victorie pentru Viktor Orban: Parlamentul European a renunțat pe ascuns la acțiunea prin care dorea să oblige Comisia să sancționeze Ungaria

europa ue sparge tandari

O bătălie juridică internă a UE cu privire la modul în care blocul ar trebui să controleze statul de drept în propriile sale state s-a încheiat în mod discret, a raportat marți Politico.

Parlamentul European a renunțat în luna mai la un proces împotriva Comisiei Europene, prin care presa ramura executivă a UE să taie fondurile pentru țări precum Ungaria, Polonia sau Bulgaria, care s-au confruntat cu acuzații că au permis corupției să înflorească, erodând în același timp un sistem judiciar independent.

Retragerea inițiativei, care nu a fost raportată anterior și care nu a primit nicio atenție publică la momentul respectiv, a avut loc după două evenimente.

În primul rând, propriul serviciu juridic al Parlamentului a apreciat că acest caz se baza pe temeiuri juridice fragile. În al doilea rând, Comisia, cedând la presiunea Parlamentului și a grupurilor pentru drepturile civile, a acceptat în aprilie să lanseze așa-numitul mecanism privind statul de drept împotriva Ungariei.

Săptămâni mai târziu, lideri de rang înalt din Parlament au decis să retragă cazul, au declarat oficialii europeni pentru Politico.

Un purtător de cuvânt al Parlamentului a confirmat că demersul a fost discutat și abandonat în luna mai.

"O largă majoritate a liderilor de grup a fost în favoarea retragerii acțiunii legale a Parlamentului împotriva Comisiei și a însărcinat președintele să retragă cazul", a declarat purtătorul de cuvânt într-o declarație. "Curtea a fost informată de către Parlamentul European la 18 mai 2022 că dorește să renunțe la acțiunea sa."

Parlamentul a intentat inițial procesul în luna octombrie a anului trecut - o încercare de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru a amenința mai asertiv plățile regulate ale UE pentru țările considerate a fi în regres în ceea ce privește statul de drept și standardele democratice de bază.

Comisia a dobândit pentru prima dată puterea sa în materie de stat de drept la începutul anului 2021, dar inițial s-a abținut să o folosească după ce liderii UE au cerut blocului să aștepte până când instanța sa supremă s-a pronunțat asupra unui demers legal din partea Poloniei și Ungariei care urmărea să invalideze competența Comisiei.

În februarie, instanța și-a dat acordul, dând astfel liber Comisiei să procedeze în consecință. De atunci, deși Comisia a acționat împotriva Ungariei, nu a încercat să atace alte țări care se află în mod regulat în vizorul UE în ceea ce privește statul de drept, inclusiv Polonia.

Retragerea Parlamentului reprezintă o ușoară atenuare a tensiunilor dintre două dintre principalele organisme ale UE.

În ultimii ani, instituțiile au fost în dezacord cu privire la modul în care trebuie să țină în frâu membrii care dau semne de slăbire a normelor democratice.

Ungaria și Polonia s-au aflat în centrul acestei dezbateri, Parlamentul împingând în mod regulat Comisia să ia măsuri mai agresive ca răspuns nu doar la preocupările legate de corupție, ci și la retorica și legile care vizează comunitatea LGBTQ+, precum și la încălcarea libertății presei.

Cel mai recent, abordările diferite au fost observate în urma declarației premierului ungar Viktor Orbán că țara sa nu va deveni o țară "de rasă mixtă". În timp ce Comisia s-a abținut inițial de la comentarii directe, liderii Parlamentului au condamnat remarcile "deschis rasiste" și au susținut că Orbán a încălcat de fapt tratatele UE prin discursul său.

Dar Comisia este cea care deține o mare parte din putere. Și chiar dacă nu a acționat atât de rapid pe cât și-ar fi dorit Parlamentul, Comisia își folosește autoritățile pentru a exercita presiuni atât asupra Ungariei, cât și asupra Poloniei.

În prezent, instituția reține fondurile de redresare după pandemia destinate Budapestei și Varșoviei din cauza unor preocupări legate de corupție - o acțiune luată în plus față de procedura care vizează plățile obișnuite ale Ungariei de la bugetul UE. De asemenea, Polonia nu a reușit să pună în aplicare hotărâri ale instanței supreme a UE, ceea ce a iritat și mai mult Bruxelles-ul.

Cu toate acestea, Comisia a dat mai multe semne de rezolvare cu Polonia decât cu Ungaria. În iunie, executivul a convenit cu Varșovia asupra unei foi de parcurs cu reforme specifice pe care țara ar putea să le facă pentru a primi banii pentru pandemie. Un astfel de acord nu a fost încă încheiat cu Ungaria, cel puțin în mod public. De asemenea, Polonia nu s-a confruntat cu amenințări formale la adresa plăților sale regulate din bugetul UE, așa cum a făcut-o Ungaria.

În cazul Ungariei, orice decizie finală cu privire la reducerea fondurilor bugetare obișnuite ale UE va fi luată de guvernele proprii. În timp ce Comisia poate lansa procedura de reglementare, trebuie să obțină o "majoritate calificată" din partea Consiliului - minimum 55% din țările UE reprezentând cel puțin 65% din populația UE - pentru a aproba orice reducere bugetară.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.