Premium
Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, contrazice informaţiile potrivit cărora România nu ar raporta, la nivel european, reacţiile adverse apărute în urma imunizării.
"Aseară a fost difuzat un material la TV, unde se prezenta faptul că România nu raportează reacţii adverse la nivel european, ceea ce, repet, este fals. În primul rând, ştim că la Agenţia Naţională a Medicamentului se pot raporta reacţii adverse de către profesioniştii din sănătate şi de către persoanele vaccinate sau de către aparţinătorii acestora. (...) Fişa este evaluată de către Departamentul de farmacovigilenţă din Agenţia Naţională a Medicamentului, se iau toate măsurile necesare pentru a avea certitudinea că avem datele exacte şi verificabile pentru a putea acea reacţie adversă să fie evaluată ştiinţific de către experţii de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului şi, ulterior, acea fişă de raportare se transmite în sistemul de raportare EudraVigilance, în care raportează toate ţările din spaţiul economic european", a arătat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
Valeriu Gheorghiţă a menţionat că reacţiile grave trebuie raportate EudraVigilance în maxim 15 zile de la primirea fişei, iar reacţiile non-severe într-un interval de maxim 90 de zile. El a subliniat că aceste obligaţii sunt prevăzute în Legea 95 din 2006, capitolul 10, privind farmacovigilenţa, şi sunt valabile pentru toate medicamentele, nu doar pentru vaccinuri. Totodată, a atras atenţia asupra faptului că raportarea nu se face direct de către pacient sau profesionistul din sănătate, ci de către Agenţia Naţională a Medicamentului sau de către deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă, în speţă companiile farmaceutice.
Şeful CNCAV a menţionat că la adresa www.adrreports.eu, pusă la dispoziţie de Agenţia Europeană a Medicamentului şi Comisia Europeană, se pot genera rapoarte vizavi de numărul de reacţii adverse raportate de statele membre.
Citește și: Campania de vaccinare ÎȘI DĂ ULTIMA SUFLARE: ÎNCĂ 100 de centre fixe se închid
"Am verificat personal, se regăsesc rapoartele de reacţii adverse, transmise de către Agenţia Naţională a Medicamentului pentru România, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri", a spus el.
Preşedintele CNCAV a mai precizat că până pe 5 iulie, la nivel naţional, au fost raportate 16.629 de cazuri de reacţii adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,84 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Mai exact, pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, rata de raportare este de 1,15 cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,78 de cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,2 cazuri la 1.000 de doze administrate şi pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson 0,7 de cazuri la 1.000 de doze administrate.
Citește și: VIDEO TOPUL județelor în funcție de rata de vaccinare
Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, în perioada 27 decembrie 2020 - 4 iulie 2021, un număr de 23.814 persoane (0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2. El a atras atenţia asupra faptului că mediana timpului scurs de la administrarea primei doze până la testul pozitiv a fost de 13 zile, adică infectarea s-a produs înainte ca nivelul anticorpilor să fie suficient de ridicat pentru a asigura protecţie.
De asemenea, de la debutul campaniei de imunizare, 4.990 de persoane vaccinate cu schemă completă au fost depistate cu infecţie SARS-CoV-2 (reprezentând 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi).
"Trebuie să înţelegem că eficacitatea vaccinurilor, în mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager - care sunt cele mai folosite în ţara noastră - au procente de peste 95%, ceea ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puţin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi în spital şi să faci complicaţii grave şi, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situaţia în care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat. Aşa încât, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care ţin de modalitatea de activare a răspunsului imun, ţin de biologia organismului fiecărui om. Aceşti anticorpi nu apar nici după boala naturală, nici după vaccinul COVID-19 şi nici după alte tipuri de vaccinuri, sunt persoane considerate anergice, care nu dezvoltă, practic, anticorpi după infecţii în general", a spus Valeriu Gheorghiţă.
