Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, lansarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, parte a planului guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Acesta vine în completarea primului pachet deja asumat în Parlament și urmărește consolidarea finanțelor publice printr-o combinație de creștere a veniturilor și reducere a cheltuielilor.
„Vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie”, a început Ilie Bolojan conferința de presă, făcând referire la pachetul 1 deja asumat în Parlament.
„Am prezentat în Parlament primul pachet fiscal-bugetar, care vizează două direcții clare: majorarea veniturilor și plafonarea sau reducerea cheltuielilor. Măsurile sunt exclusiv de natură structurală, pentru a putea evalua reacțiile ECOFIN și ale piețelor financiare”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că măsurile au fost bine primite atât de oficialii europeni, cât și de investitori. „Am avut o reacție pozitivă din partea comisarului european pentru economie, iar a doua zi, lansarea unei emisiuni de obligațiuni a fost întâmpinată cu interes. România a reușit să se împrumute la dobânzi mai mici, ceea ce se traduce prin economii de peste 200 de milioane de euro la plata dobânzilor, în următorii 14 ani.”
Potrivit lui Bolojan, agențiile de rating au evaluat pozitiv primul set de măsuri, considerându-l un pas important în direcția corectă. Cu toate acestea, premierul avertizează că evoluția viitoare va depinde de modul în care vor fi aplicate următoarele reforme.
„Pentru a menține această tendință pozitivă, avem nevoie de stabilitate politică și de implementarea fermă a următoarelor pachete de măsuri. Este esențial să evităm tentațiile populiste care ar putea compromite eforturile de redresare fiscală”, a mai precizat șeful Guvernului.
Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat: eficiență, transparență și tăierea risipei
În următoarele două săptămâni, Executivul va lansa un nou pachet legislativ dedicat reformei companiilor de stat, unde, potrivit premierului, „multe active sunt gestionate mult sub potențialul lor”.
„Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român se le poate investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare acestor active. (...) Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori. (...) Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. E, știți, un aspect vechi a formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a spus premierul.
Printre măsurile anunțate:
-
Publicarea datelor despre conducere și indicatori de performanță;
-
Redefinirea criteriilor de performanță, care vor fi specifice fiecărei industrii;
-
Limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea indemnizațiilor;
-
Calcul corect al numărului de angajați și reinvestirea profiturilor în bugetul de stat;
-
Reducerea sau eliminarea subvențiilor pentru companiile ineficiente;
-
Închiderea companiilor care înregistrează pierderi ani la rând.
Premierul a dat exemplul CFR Călători, care are 80% din cifra de afaceri provenind din subvenții, față de media europeană de 30-60%. „În Marea Britanie, transportul feroviar funcționează fără subvenții. Noi suntem departe de acest model”, a spus el.
„Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții, sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprie. (...) În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30% și 60%. În Marea Britanie toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România, companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție, de abia suntem pe zero. E simplu așa, să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului să-ți mai dea un miliard. 1,4 miliarde subvenție suplimentară pentru că ai rămas fără buget. Așa poți să fii performat. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua”, a declarat premierul.
Totodată, se va propune limitarea drastică a numărului de companii aflate în portofoliul AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice): de la aproximativ 1.400 la maximum 200. „Sunt societăți unde numărul de membri în consiliile de administrație îl depășește pe cel al angajaților”, a atras atenția Bolojan.
Grupul de lucru care elaborează pachetul este condus de omul de afaceri Dragoș Anastasiu și include ministerele care supraveghează cele mai importante companii de stat.
Premierul a criticat performanțele slabe ale instituțiilor financiare deținute de stat: „Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performat, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație, la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Nu mă apuc să vă dau nume de bănci, dar dacă faceți o verificare veți vedea acest lucru. Toate băncile statului, ca să ne fim bineînțeles”.
El a avertizat că această reformă nu va fi simplă: „Astfel de lucruri dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, vom reveni de unde am plecat”.
O altă prioritate este modificarea legislației fiscale. Premierul a subliniat că este nevoie de modificarea legislaţiei fiscale, menţionând totodată că va propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcţii de conducere la ANAF.
„O direcţie importantă este să ne creştem gradul de încasare. Sunt nişte fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale serioase. (...) E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna. Se lucrează pe componenta de insolvenţă, creanţe. (...) Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcţii de conducere (la ANAF - n.r.)”, a mai spus Bolojan.
Potrivit acestuia, există practici neunitare în exercitarea controlului, iar acumularea de arierate mari arată că unele societăţi ar fi fost protejate în aceşti ani.
Comentează