Copiii care cântă în Grupul Psaltic Tronos Junior sunt batjocoriți în școli pentru credința lor, își ascund crucile la gât, se tem să spună că merg la biserică, iar unii părinți au relatat episoade recurente de bullying religios.
Despre această realitate a vorbit dirijorul grupului „Tronos Junior”, Ioan Balaban, într-o serie de declarații în cadrul podcastului ”Contemplări”, realizat de Andreea Ogăraru, în care a subliniat atât durerea copiilor confruntați cu astfel de situații, cât și responsabilitatea pastorală de a-i ajuta să transforme credința într-o sursă de demnitate și mărturisire.
Potrivit mărturiilor adunate în grup, unii elevi se confruntă cu ridiculizare în momentul în care afirmă că sunt practicanți sau că fac parte din ansamblul coral bisericesc. Ioan Balaban precizează că fenomenul este relatat constant de copii și părinți:
„Foarte mulți copii și părinți mi-au spus că la școală au parte de foarte mult bullying, mai ales după ce, bucuroși, le-au spus colegilor că ei cântă în Tronos Junior. Printr-o bucurie firească și sinceră.
Primesc foarte mult bullying, mai ales, poate, chiar și în ultima perioadă. Iar ei vin cu un curaj la școală după lecțiile și repetițiile din Tronos Junior. Eu asta le spun: „Vedeți că în această biserică mai sunt încă 100 de copii cu aceleași principii, aceleași valori ca ale familiilor voastre. De ce să vă fie frică în școli? De ce să acceptați acest bullying? Bucurați-vă și fiți demni de credința și muzica pe care voi o cântați!”
Și foarte mulți mi-au spus părinții că, a doua zi — chiar începea școala — până atunci toți își țineau cumva crucea de la gât, o scoteau și o țineau undeva în buzunar sau în ghiozdan, pentru că le era frică de acest lucru. A doua zi s-au pus în bancă și au pus crucea pe bancă, cu tot curajul.”
Ioan Balaban a mărturisit că propriile sale experiențe au avut același caracter de marginalizare, iar acest lucru l-a făcut să își asume misiunea de a sprijini generațiile mai tinere:
„Aceasta a fost și bucuria mea și întreaga mulțumire pe care o voi avea întreaga viață față de părintele Bucă: faptul că mi-a dat această oportunitate de a învăța copiii și de a le da curaj. Pentru că și eu, în copilăria mea, am fost foarte anxios și foarte introvertit, în mod negativ, din cauza acestui bullying și din necunoaștere — din necunoașterea faptului că sunt și alții ca mine.
Eu le-am spus că am fost, într-o vară, la o școală care se făcea într-o biserică. În momentul acela, toată clasa a râs și, patru ani, au continuat cu acest bullying: «Tu ești cu Biserica, ții post, nu ești în regulă.»”
Comentează