Revoltă pe rețelele sociale după ce a fost pusă în scenă piesa de teatru „Prorocul Ilie” în care se desfășoară mai multe scene interzise minorilor.
Românii au reacționat dur și acuză că artiștii au adus blasfemie, desfrâu și rușine la adresa credinței. Mai mult, unii dintre ei cer boicotarea Teatrului Național și demiterea conducerii instituției.
UPDATE: Reacția celor de la Teatrul Național
În urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare, referitoare la spectacolul Proorocul Ilie, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Słobodzianek, Teatrul Național I.L. Caragiale din București face următoarele precizări:
Spectacolul Proorocul Ilie nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.
În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.
Așa cum se menționează și pe site-ul oficial al spectacolului, Proorocul Ilie este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: „Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința.”
Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor László Bocsárdi, la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc.
Teatrul Național I.L. Caragiale din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase. Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate.
Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.
UPDATE:
Biserica Ortodoxă Română a transmis joi un punct de vedere, subliniind că „folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat nu poate reprezenta o valorificare creştină a acestora”.
„Respectarea simbolurilor creştine constituie un act deopotrivă spiritual şi cultural important şi necesar într-o lume tot mai secularizată şi înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieţii spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, a transmis Patriarhia Română.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Teatrul Național București a anunțat că este un „spectacol nerecomandat minorilor sub 18 ani: scene care îi pot afecta emoțional, limbaj licențios, scene cu conotație sexuală”.
"Proorocul Ilie", piesă care explorează problemele urii rasiale şi fanatismului, în regia lui Botond Nagy, la Teatrul Naţional din Bucureşti
"Proorocul Ilie" (Profetul Ilya) de Tadeusz Słobodzianek, se bazează pe informaţiile publicate de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog şi cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974 centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Białystok, în anii ’30 - ’40.
Un reportaj despre sfârşitul lumii; povestea unui grup de oameni care s-au desprins de biserica ortodoxă grecească şi au încercat să-şi construiască propria lume într-un mic sat părăsit de Dumnezeu.
Klimowicz, care deţinea o singură carte - Biblia şi tot ce ştia despre lume erau informaţii aflate prin viu grai, s-a autoproclamat profetul biblic Ilya. El a construit o biserică ortodoxă într-o aşezare numită Wierszalin, unde a fondat un Nou Ierusalim şi a adunat curând un grup de adepţi devotaţi.
După ceva timp, Ilya a anunţat că sfârşitul lumii este aproape. Închinătorii săi fideli aşteptau apocalipsa, dar, cum aşteptarea lor părea a fi în zadar, ei au decis să ajute, grăbind cursul istoriei. Au recurs la scenariul familiar al crucificării şi l-au ţintuit pe profet pe cruce la fel ca pe Isus.
FOTO: Andrei Valeanu
Astfel, povestea lui Ilya devine şi povestea unui grup de oameni care au dorit să schimbe lumea încercând să-şi impună visele în realitate, arată News.ro.
Comentează