Premium
Continuă scandalul la cel mai înalt nivel în comunitatea evreiască din România. Cele două tabere, cea care îl susține pe ambasadorul Israelului în România, David Saranga, și cea care îi oferă sprijin deputatului Silviu Vexler, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, au avut încă un eveniment care a scos la suprafață conflictul dintre ele, despre care STIRIPESURSE.RO a mai scris.
Saranga a lipsit de la redeschiderea Sinagogii Cetate din Timișoara, acolo unde Vexler i-a invitat, în schimb, pe Marcel Ciolacu, șeful său de la Camera Deputaților, și pe Victor Opaschi, secretarul de stat de la Culte, ajuns la 74 de ani și uitat in funcție, în ciuda faptului ca șefii cultelor religioase, în special Patriarhul Daniel, nu-l mai invită la niciun eveniment. Silviu Vexler este printre principalii beneficiari ai fondurilor publice alocate prin Secretariatul de Stat pentru Culte, condus de Victor Opaschi, fost consilier al lui Ion Iliescu, situație despre care STIRIPESURSE.RO a scris în detaliu AICI.
În timp ce Vexler era la redeschiderea sinagogii din Timișoara, ambasadorul David Saranga, cu o popularitate uriașă în România, vizita obiective ca Palatul Peleș și Culoarul Rucăr-Bran alături de Jonathan Peled, fost ambasador al Israelului în Australia și Mexic.
Sunetul shofarului (corn de suflat evreiesc) s-a reauzit, vineri, în Sinagoga Cetate din Timişoara, după aproape patru decenii de când lăcaşul cultului iudaic a fost desacralizat, ca urmare a scăderii populaţiei evreieşti din oraş, iar acum a fost redeschis pentru servicii religioase şi evenimente culturale care cadrează cu statutul de sinagogă.
După îndelungata desacralizare, în prezenţa a sute de membri ai comunităţii evreieşti locale şi din ţară şi a numeroşi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, dar şi a vicepreşedintelui Parlamentului Germaniei, doi rabini au citit binecuvântări specifice, a fost reaşezată Tora în Aron hakodeş (sanctuarul sinagogii în care sunt ţinute sulurile cu textele Tora), s-a pus mezuza (care conţine pasaje biblice) la poartă.
Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a declarat că Sinagoga Cetate nu a mai funcţionat din 1985, iar renovarea şi revitalizarea ei a fost o preocupare permanentă a fostului rabin din Timişoara, Ernst Neumann.
"În 2002 a început un contract de comodat pentru 15 ani cu Societatea Filarmonica şi deşi au încercat să găsească soluţii pentru renovare, nu au reuşit. În ultimii cinci ani am considerat că este foarte important ca sinagoga să revină complet comunităţii şi să găsim soluţii pentru renovarea. Este un vis divin faptul că sinagoga s-a redeschis, cu sprijinul Guvernului României, secretarului de stat pentru culte, Victor Opaschi, a primăriei şi a Federaţiei noastre de la Bucureşti, dar şi al preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Silviu Vexler, care s-a implicat foarte mult pentru Sinagogă, încă de când era doar deputat. Până acum s-a făcut tot ce ţine de structură, partea artistică mai trebuie refăcută, orga, chiar şi la exterior. Vitraliile, uşile s-au restaurat, parte din pictură, mai ales cupola transparentă, turnurile din exterior au fost refăcute", a detaliat Luciana Friedmann.
La etaj va fi punct muzeal, vor şi şi conferinţe, concerte, anumite expoziţii, iar pentru că în 2023 Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană comunitatea este stimulată şi mai mult să organizeze aici evenimente artistice care cadrează cu statutul de sinagogă.
La inaugurarea din 7 mai 1872 a Sinagogii a participat şi împăratul Franz Joseph al Austriei.
Istoricul Victor Neumann a declarat, pentru AGERPRES, că este important să vorbim despre toate construcţiile pe care le avem într-un oraş sau într-o ţară, pentru că tot ceea ce înseamnă monumente istorice, care vin din alte secole, reprezintă patrimoniul României.
"Patrimoniul este multicultural, multiconfesional, fie că vorbim despre biserici ortodoxe, catolice sau sinagogi, toate reprezintă patrimoniu naţional. Este foarte frumos faptul că această Sinagogă a fost restaurată în primul rând pe banii Guvernului României şi a Primăriei Municipiului Timişoara (în ultimii trei ani, n.r.). Este extrem de important să cunoaştem tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani sau cu 300 de ani, ce fel de populaţie a fost aici, ce culte au existat. Sunt construcţii monumentale care merită nu doar să fie reparate şi redate comunităţii, ci şi valorificate în sens cultural. Este patrimoniul statului, al naţiunii tot ceea ce se numeşte arhitectură, construcţie", a detaliat Victor Neumann.
Istoricul a precizat că în Timişoara au existat cinci sinagogi, întrucât populaţia evreiască a fost numeroasă în toate cartierele istorice ale oraşului (Cetate, Fabric şi Iosefin).
"Erau comunităţi distincte în fiecare cartier. La o populaţie de 70 de mii de locuitori, cât avea Timişoara în urmă cu 110 ani, erau cinci sinagogi, ceea ce înseamnă o toleranţă între creştini şi evrei, între toate riturile, am avut întotdeauna o diversitate. Două dintre sinagogi au dispărut, pentru că scăzând numărul populaţiei evreieşti nu s-a mai resimţit nici nevoia oficierii de servicii religioase pentru comunitate", a explicat Neumann.
La redeschiderea Sinagogii Cetate au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, ministrul Muncii, Marius Budăi, înalţi oficiali ai cultului iudaic din România. Cu acest prilej au fost citite mesajele transmise de către preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.
Sinagoga din Cetate a intrat în reabilitare înainte de pandemia de COVID-19, iar până în prezent au fost finalizate lucrările structurale şi de consolidare, iar acum se lucrează la interior.
Momentul festiv a fost urmat de un ceremonial religios specific, prin care rabinul a binecuvântat fostul templu, comunitatea, oraşul Timişoara şi întreaga Românie.
Cupola din interiorul sinagogii a fost reabilitată, iar în prezent se caută surse de finanţare pentru refacerea orgii, una cu o valoare inestimabilă din punct de vedere muzical.
Sinagoga din Cetate a fost ridicată între anii 1862-1865, după planurile arhitectului vienez Ignaz Schumann. Templul coral este făcut în stil eclectic, având ornamente de influenţă maură şi decoraţii specifice cultului mozaic. Din anul 2005, găzduieşte evenimente artistice de înalta ţinută.
În prezent, comunitatea evreiască din Timişoara numără aproximativ 600 de membri, în timp ce, între cele două războaie mondiale, aici trăiau 13.000 de evrei.
