Vaishnavi Srinivasagopalan, un expert indian în IT, care a lucrat atât în India cât şi în SUA, îşi caută acum un loc de muncă în China, noul program "K" de vize al Beijingului, menit să atragă talentele din sectorul ştiinţific şi tehnologic extern, putând transforma visul lui în realitate, transmite AP, potrivit Agerpres.
Deşi China nu se confruntă pe plan local cu un deficit de ingineri, programul face parte din eforturile Beijingului de a se promova ca o ţară atractivă pentru investiţiile şi talentele externe, sporirea tensiunilor comerciale cu SUA înrăutăţind perspectivele celei de-a doua economii mondiale.
Noua categorie de vize din China, lansată luna trecută, vizează tinerii absolvenţi străini din domeniile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) şi permite intrarea în ţară, rezidenţă şi angajare fără a avea o ofertă de muncă. Decizia coincide cu incertitudinile din SUA, după anunţul preşedintelui Donald Trump privind introducerea unor taxe de 100.000 de dolari pentru vizele de muncă H-1B.
"Viza K pentru China este echivalentul vizei H-1B din SUA. Este o opţiune bună pentru oamenii ca mine, care vor să lucreze în afara ţării", susţine Srinivasagopalan, care şi-a exprimat interesul faţă de cultura şi mediul de lucru din China, după ce în urmă cu câţiva ani tatăl său a lucrat la o universitate din statul asiatic.
Viza K extinde actualele scheme de viză ale Chinei, incluzând viza R pentru angajaţii străini, dar reduce cerinţele, cei care o solicită nemaifiind obligaţi să aibă deja o ofertă pentru un loc de muncă.
Vizele H-1B permit lucrătorilor cu competenţe specifice (oameni de ştiinţă, ingineri şi programatori etc.) să lucreze în Statele Unite pentru o perioadă iniţială de trei ani, care poate fi prelungită până la şase ani. În 2025, posturile ocupate în bănci prin intermediul acestor permise de muncă au fost mai ales în domeniul tehnologic (inginerie software, analiză cantitativă, ştiinţa datelor). Decizia lui Trump a creat confuzie şi frustrare în rândul companiilor care se bazau pe acest program pentru a aduce talente globale în diverse funcţii.
"Studenţii care studiază în SUA sperau la o viză H-1B, dar în prezent există dificultăţi în obţinerea ei", a apreciat Bikash Kali Das, un student indian la Universitatea Sichuan din China.
Beijingul percepe înăsprirea politicilor de imigrare din SUA ca pe o oportunitate de a atrage talente externe şi de a atrage investiţii globale", susţine Barbara Kelemen, de la compania Dragonfly.
Şomajul în rândul absolvenţilor chinezi de studii superioare rămâne ridicat, iar concurenţa este intensă pentru locuri de muncă în domeniul ştiinţific şi tehnologic. Dar există un deficit de competenţe pe care autorităţile vor să-l diminueze. Timp de decenii, China şi-a pierdut talentele de top în favoarea ţărilor dezvoltate, mulţi rămânând să lucreze în SUA şi Europa după ce şi-au finalizat studiile acolo.
Mulţi părinţi chinezi încă văd educaţia occidentală ca fiind avansată şi sunt decişi să-şi trimită copii peste hotare, a afirmat Alfred Wu, profesor asociat la Universitatea din Singapore.
"Piaţa forţei de muncă se confruntă deja cu o concurenţă strânsă", a apreciat Zhou Xinying, care face studii postuniversitare la Universitatea Zhejiang. Deşi angajaţii calificaţi străini ar putea ajuta "la aducerea noilor tehnologii" şi la perspective internaţionale diferite, "unii chinezi tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă ar putea resimţi presiunea în urma introducerii vizei k", a adăugat acesta.
Specialiştii în recrutare atrag atenţia că angajaţii străini se pot confrunta cu diverse obstacole în China. În primul rând bariera lingvistică, apoi cenzurarea internetului de către autorităţi.
O ţară cu o populaţie de aproximativ 1,4 miliarde de locuitori, China avea doar 711.000 angajaţii străini rezidenţi în ţară, în 2023.
Şi Marea Britanie, Germania, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud îşi fac reclamă ca destinaţii alternative pentru angajaţii calificaţi care acum se confruntă cu obstacole suplimentare pentru a ajunge în SUA.
Eforturile Beijingului de recrutare a talentelor se concentrau în mod tradiţional pe atragerea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în afara ţării sau în teritoriile chineze de peste mări.
Eforturile recente includ subvenţii pentru achiziţionarea de locuinţe, bonusuri de până la cinci milioane de yuani (702.200 dolari), care au stimulat revenirea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în SUA, în urma verificărilor sporite ale Washington asupra legăturilor cu China.
Comentează