Editura Club România lansează, joi, la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", cel de-al nouălea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat "România în OCDE" şi dedicat procesului de aderare la organismul internaţional.
Potrivit unui comunicat al editurii, lucrarea, în coordonarea lui Marius Stoian, Ramona Jurubiţă şi Radu Puchiu, se adresează deopotrivă mediului public şi privat, fiind o resursă complexă de informaţii care urmăresc istoricul şi procesul de transformare a viziunii organizaţiei de-a lungul timpului.
"Autorii şi-au propus să ofere un amplu profil al acestei instituţii unice în spaţiul organismelor internaţionale al cărui rol este de a oferi celor 38 de state membre propuneri de politici optime de dezvoltare şi bune practici întemeiate pe date pentru a răspunde cât mai adaptat unui mediu internaţional extrem de dinamic şi cu multiple provocări", se arată în comunicat.
Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, afirmă în cadrul contribuţiei sale la volum că "astăzi, OCDE are o arie de membri mai largă, iar domeniul de aplicare al politicilor pe care le acoperim s-a extins, însă am păstrat angajamentul OECE de a facilita cooperarea internaţională pentru creşterea bunăstării economice şi sociale a oamenilor din cadrul membrilor noştri şi dincolo de aceştia".
"Misiunea principală a OCDE este de a sprijini politici mai bune pentru vieţi mai bune. Furnizăm dovezi, bune practici de politici şi standarde globale în aproape toate domeniile de elaborare a politicilor economice, pe baza angajamentului nostru faţă de libertatea individuală, valorile democratice, statul de drept, protecţia drepturilor omului şi principiile economice bazate pe piaţă", evidenţiază Mathias Cormann.
Din perspectivă naţională, aderarea României la OCDE reprezintă cel mai important obiectiv de politică externă, după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, iar procesul pentru dobândirea calităţii de membru este asumat la nivelul clasei politice şi administraţiei publice ca un proiect de ţară cu efect transformator la nivelul societăţii româneşti, se mai arată în comunicat.
Coordonatorii au dedicat un capitol semnificativ cronologiei primelor interacţiuni ale administraţiei româneşti cu OCDE, publicând prima scrisoare oficială prin care România şi-a exprimat intenţia de a deveni membru cu drepturi depline, pe parcursul mandatului prim-ministrului Adrian Năstase. Acest demers este urmărit până în anul 2022, când procesul a fost reluat, iar o nouă scrisoare a fost înaintată sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, moment în care România a fost invitată oficial să înceapă procesul de aderare.
"Emoţiile acelei zile de 25 ianuarie 2022 în care România aştepta votul celor 38 de state membre pentru a începe procesul de aderare cu noi membri sunt rememorate de ambasadorul Luca Niculescu în contribuţia sa. Sunt momente istorice pentru dezvoltarea României, iar invitaţia de aderare încununează munca de peste 15 ani a diplomaţiei, administraţiei şi clasei politice româneşti care a construit consensul necesar în faţa acestui obiectiv naţional. Cu sprijinul partenerilor de la AGERPRES, am reuşit să aducem în prim-plan, în volumul 2, cronologia acestui consens naţional, reflectată în ştirile agenţiei naţionale de presă, demonstrând fără echivoc că, indiferent de orientarea politică a guvernelor care s-au succedat, proiectul aderării României la OCDE a rămas o prioritate constantă", evidenţiază Marius Stoian, fondatorul Club România şi iniţiatorul Seriei Caiete Documentare.
El punctează că "fiecare administraţie a contribuit, într-un mod sau altul, la avansarea acestui dosar, care a rămas pe agenda oficialilor români, consolidând angajamentul nostru de a deveni parte din această comunitate globală de state, dedicată creşterii economice şi prosperităţii durabile".
"Această continuitate instituţională şi politică va reprezenta un pilon esenţial pentru succesul procesului de aderare în anii ce vor urma, întărind locul României în peisajul internaţional. Este de notat că, în 2023 şi premierul Marcel Ciolacu la preluarea mandatului a declarat explicit aderarea la OCDE ca "proiect de ţară", subliniază Marius Stoian, fondatorul Club România şi iniţiatorul Seriei Caiete Documentare.
La rândul său, Radu Puchiu, care a coordonat procesul naţional al aderării României la OCDE în 2017, apreciază consensul politic creat în jurul acestui demers, însă avertizează că acesta "a fost doar primul pas al unui proces tehnic, nu politic, extrem de riguros şi exigent la capătul căruia România poate aspira la o dezvoltare internă echitabilă şi la o aliniere cu tendinţele globale de creştere".
"Rar ai ocazia să lucrezi în mediul guvernamental la subiecte care să beneficieze de sprijin unanim. Am găsit uşi deschise peste tot, de la Banca Naţională la Administraţia Prezidenţială, de la Agenţiile guvernamentale la oameni politici care au ajutat cu cât au putut procesul. E ceva ce nu trebuie pierdut. Lecţia pe care o las e următoarea: OCDE a fost şi este proiectul care a unit eforturile naţionale. Şi este miraculos aproape ce putem face ca ţară când aceste eforturi sunt conjugate. Aderarea la OCDE presupune alinierea la standardele şi reglementările organizaţiei, ceea ce poate accelera reformele interne necesare în diverse sectoare, inclusiv în justiţie, economie sau protecţia mediului. Fiind un proces extrem de tehnic, nu politic, este şansa României de a face acele reforme şi de a lua măsurile nepopulare acum. După mine, aceasta este desprinderea finală de trecut. Un ciclu istoric încheiat, un altul care începe sub coordonatele dezvoltării", a detaliat Puchiu.
Din perspectiva beneficiilor concrete pe care le oferă calitatea de membru al OCDE, Ramona Jurubiţă, menţionează oportunitatea atragerii de investiţii străine directe, însă atrage atenţia că "România trebuie să aibă o abordare mai coerentă şi strategică pentru dezvoltarea acestui sector, cu atât mai mult cu cât pentru unele companii, aderarea la OCDE este una dintre condiţiile necesare pentru a investi într-o anumită ţară, fiind ca o garanţie pentru standarde economice şi legislative ridicate".
Analizând cele două rapoarte economice OCDE dedicate României, publicate în 2022 şi în martie 2024, Jurubiţă evidenţiază provocările majore pe care ţara noastră trebuie să le abordeze pentru a maximiza beneficiile aderării.
"Există un nucleu de 2-3 teme comune în rapoarte, pentru fiecare din cele 4-5 direcţii majore urmărite în analiză, cu menţiunea importantă că perspectivele sunt diferite: la începutul anului 2022, după cea mai dificilă perioadă a pandemiei COVID, o parte din direcţiile de acţiune urmăreau diminuarea riscurilor viitoare în situaţii similare, respectiv implementarea eficientă a Planului National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR); acum, în 2024, pe fondul tensiunilor geopolitice şi mediului inflaţionist din ultimii 2 ani, atenţia se mută către anumite zone, respectiv: sustenabilitate fiscală (cu reformele aferente), securitate energetică şi atenuarea problemelor privind mediul înconjurător", explică Ramona Jurubiţă.
Comentează