Premium
Asistăm în ultimele zile, total neobișnuit pentru perioada de vacanță în care ne aflăm, la o dezbatere asiduă legată de votul prin corespondență și despre apatia manifestată de românii din diaspora față de procesul de înscriere în registrul electoral.
Și când vorbim de apatie, vorbim de un număr de 3090 de persoane înscrise până la data de 19 iulie. Adică jumătate din câți români au votat doar la Paris, în 2014. De ce această situație? avem mai multe motive:
Lege făcută pe genunchi.
Legea votului prin corespondență, deși a fost gândită bine, a fost făcută prost până la urmă. Plecând în primul rând de la faptul că o astfel de lege se adresează un maxim de 10 – 15% dintre românii din diaspora, că doar atâția locuiesc cu forme legale în țările respective și doar ei îndeplinesc, așadar, criteriile de înscriere. Nu în ultimul rând, formalitățile de înscriere sunt destul de greoaie și forțează oamenii să parcurgă sute de km până la un consulat, o ambasadă, pentru a finaliza procesul.
Comunicare defectuoasă.
Aici trebuie să facem un pic o diferențiere clară. AEP, ca instituție ce are în responsabilitate principală procesul electoral de la noi, a demarat campanii de informare prin toate mijloacele. S-au folosit de rețelele sociale, au împânzit aeroporturile cu flyere, au transmis chiar și către toate instituțiile media de la noi clipuri de promovare. Ba, mai mult, după cum scriam acum câteva zile, s-au folosit chiar și de PokemonGo ca să stârnească interesul oamenilor față de votul prin corespondență. Și, cu toate acestea, românii din diaspora se plâng că nu știu ce au de făcut. Nepăsare? Dezinteres? Cam da. Și nu doar din partea diasporei, dar și a unor instituții precum MAE sau a mass-media de la noi. Suntem în situația în care se cere intervenția CNA, de exemplu, pentru a obliga instituțiile media să promoveze cum se cuvine înscrierea în registrul electoral și tot ce ține de votul prin corespondență.
Miza alegerilor
Trebui să fim realiști și să acceptăm și faptul că singurele alegeri unde diaspora se mobilizează cu adevărat și care par a reprezenta o miză și pentru ea sunt cele prezidențiale. Asta deși, culmea, la alegerile parlamentare diaspora își poate alege reprezentanții ei direcți în Parlamentul României (4 deputați și 2 senatori). Poate și acesta este un motiv pentru care interesul de a se înscrie în registrul electoral și de a putea vota este atât de scăzut. Plus că, îi știm pe români, lor le place să facă totul pe ultimii 2 metri, deci e foarte probabil ca în ultima zi de înscriere să avem iarăși cozi pe la consulate și ambasade.
Concluzii.
În acest moment, AEP-ul devine o țintă evidentă pentru un posibil eșec al acestei inițiative. Ceea ce nu este neapărat conform cu realitatea. Pentru că, de alegerile din străinătate, deci, de diaspora, principalii responsabili sunt Guvernul, MAE și reprezentanțele consulare. Dar mai ales, cetățenii care ar trebui să fie interesați de acest subiect și toate partidele politice, care ar trebui să îl promoveze.
Asta dacă într-adevăr diaspora contează și nu este doar o temă de campanie, ce a prins bine la un moment dat.
