Xi Jinping anunță o prietenie 'de oţel' între China şi Serbia

Președintele chinez Xi Jinping efectuează o vizită de două zile în Serbia, eveniment cu caracter simbolic, deoarece a coincis cu împlinirea a 25 de ani de la bombardarea de către NATO a ambasadei Chinei la Belgrad, la data de 7 mai 1999, când trei jurnalişti chinezi au fost ucişi. Capitala Serbiei a fost împodobită pentru a-l primi pe președintele chinez. Steaguri chineze flutură pe străzile principale ale orașului, în timp ce bannere uriașe cu mesaje de bun venit la adresa președintelui chinez au fost amplasate pe clădirile înalte aflate de-a lungul şoselei pe care va trece coloana oficială, scrie Money Review, conform Rador Radio România.

Într-un articol publicat în ziarul sârb Politika, Xi Jinping a descris prietenia dintre China şi Serbia ca fiind una „de oţel” şi a subliniat că se deschid noi perspective în relațiile dintre cele două țări.

El a precizat că „prietenia dintre cele două popoare se bazează și pe ataşamentul lor faţă de pacea globală, faţă de stabilitate, dreptate și respectarea dreptului internațional”.

Xi Jinping a dat asigurări că „China este alături de Serbia în abordarea provocărilor și îi sprijină independența și integritatea teritorială”.

Președintele chinez s-a referit și la bombardarea ambasadei Chinei la Belgrad. „Acum 25 de ani, NATO a bombardat cu brutalitate ambasada Chinei din Republica Federală Iugoslavia, ucigând trei jurnalişti chinezi. Nu trebuie să uităm niciodată asta. Poporul chinez prețuiește pacea, dar nu va permite niciodată să se repete o tragedie istorică. Prietenia dintre China și Serbia este impregnată de sângele vărsat de cele două popoare”, subliniază președintele chinez.

De ce este Belgradul important pentru Xi Jinping

Serbia este cel mai important partener al Chinei în implementarea inițiativei „One Belt One Road”. Mari proiecte de infrastructură precum rețeaua feroviară de mare viteză de la Belgrad la Budapesta, autostrada către Muntenegru, poduri peste Dunăre și centrale termoelectrice sunt construite de companii chineze cu capitaluri oferite de bănci chineze. Chinezii dețin, de asemenea, cele mai mari mine de cupru din țară, la Bor, în estul Serbiei, precum și Combinatul Siderurgic de la Smederevo.

De asemenea, chinezii investesc în energie construind micro-hidrocentrale. UE și-a exprimat în mod deschis îngrijorarea cu privire la activitățile companiilor chineze în Serbia, deoarece nu sunt respectate regulile unei concurențe sănătoase. Nu a fost organizată nicio licitație pentru proiectele realizate de chinezi şi adesea nu sunt respectate nici condițiile de transparență în finanțarea acestora întrucât majoritatea contractelor sunt clasificate drept „secrete” de guvernul sârb.

Nu sunt puțini economiști sârbi care își exprimă îngrijorarea că „împrumuturile facile, dar scumpe” acordate de China ar putea duce țara într-o stare de captivitate, așa cum s-a întâmplat cu Muntenegru. Conducerea politică a Serbiei, însă, nu pare să fie îngrijorată. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat semnarea a treizeci de noi acorduri economice în timpul vizitei omologului său chinez. Anunțând vizita lui Xi Jinping, Vucic a subliniat că pe lângă faptul că este un investitor important, China va fi și unul dintre cei mai mari parteneri comerciali în viitorul apropiat, întrucât acordul de liber schimb semnat în urmă cu șase luni la Beijing va intra în vigoare pe 1 iulie.

„Serbia este importantă pentru China ca piață dominantă în Balcanii de Vest”

Ministrul sârb de finanțe, Siniša Mali, care este și vicepremier, a declarat marți la Belgrad că Serbia este importantă pentru China în calitatea sa de economie dominantă a Balcanilor de Vest și că, în timpul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Belgrad, vor fi discutate investiții de înaltă tehnologie ale Chinei în Serbia.

„Când spun piață dominantă nu mă refer la populație. Serbia este economia dominantă în Balcanii de Vest și, dacă cineva dorește să aibă vreo influență în această parte a Europei, trebuie să coopereze cu Serbia. China a decis așa”, a declarat Mali pentru radioteleviziunea publică.

El a subliniat că, încă de la începutul inițiativei chineze „Noile Drumuri ale Mătăsii”, Serbia a făcut parte din acest proiect ca partener.

De asemenea, a subliniat Mali, Belgradul își tratează partenerii chinezi în așa fel încât aceștia să se simtă ca acasă. „Ei se află aici într-o țară prietenă. Serbia nu are un regim de vize cu Republica Populară Chineză. Prin urmare, suntem complet deschiși la investițiile lor. Și rețineți că, atunci când vă uitați spre țările occidentale, pe de o parte ele vor și luptă pentru fiecare investiție chineză, pe de altă parte există bariere în calea investițiilor și investitorilor chinezi. Și un exemplu sunt cotele de oțel. Nu avem așa ceva în Serbia”, a spus Mali.

După cum a subliniat vicepremierul, în relațiile geopolitice actuale din lume „este foarte important să avem prieteni” și, după cum a spus el, „acești prieteni nu se măsoară după dimensiunea pieței”.

„Serbia este mică în comparație cu piața chineză, dar încă o dată, în această parte a Europei, în Balcanii de Vest, suntem piața dominantă, iar perspectiva noastră de creștere este mare, pentru că noi creștem mai repede decât media europeană”, a subliniat Mali.

Investiții și progres

El a reamintit că, la momentul în care președintele Xi vizita Serbia pentru prima dată, în 2016, țara se afla într-o perioadă de consolidare fiscală după o perioadă foarte dificilă, care între timp a fost depășită. „Atunci au fost două chestiuni majore pe care le-am prezentat președintelui Xi Jinping: compania metalurgică Železara Smederevo (producător de oțel, n. red) și RTB Bor (companie minieră specializată pe extracția și prelucrarea cuprului, n. red). Solicitarea președintelui Vučić către președintele Xi a fost atunci să aducă investitori din China, ca să repună pe picioare acești doi giganți. Și acum, doar opt ani mai târziu, au devenit primul, al doilea și al treilea cel mai mare exportator din Serbia”, a spus Mali.

Vicepremierul a subliniat că și politica economică a Serbiei s-a schimbat între timp.

„În 2012, când fiecare al patrulea cetățean era șomer, am insistat să atragem mai multe investiții cu forță de muncă intensivă, pentru a angaja cât mai mulți oameni. Întrucât rata șomajului este astăzi de 9,1%, la un minim istoric, pe măsură ce salariile cresc, atragem încet și investiții intensive în capital - tehnologie înaltă, inovație, inteligență artificială”, a spus Mali. După cum a spus oficialul, cea mai mare parte a discuțiilor din timpul vizitei președintelui chinez la Belgrad va fi consacrată unor astfel de investiții.