Curtea Constituţională (CCR) dezbate miercuri legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese, dar şi o serie de acte normative prin care au fost acordate sporuri financiare pentru bugetari.
Potrivit site-ului CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri se află obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, formulată de 99 de deputaţi.
În 6 iulie, Curtea a amânat luarea unei decizii în această speţă.
Condiţii dure impuse de Traian Băsescu: Ce va face după alegeri
Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, această lege are rolul de a lămuri "confuziile" privind data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice.
În schimb, parlamentarii care au semnat sesizarea către CCR consideră neconstituţionale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale", conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.
Deputaţii arată că acest proiect de lege are efecte retroactive, încălcând principiul neretroactivităţii legii, consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României.
De asemenea, se arată că proiectul "asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o 'subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie' pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (...) aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă".
"Trebuie menţionat că infracţiunea de 'conflict de interese' prevăzută de art. 301 Cod Penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor 'zone gri' în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal", se mai arată în explicaţiile deputaţilor.
Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate.
Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României (CCR) discută sesizarea Guvernului în legătură cu o lege care prevede majorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Transporturilor.
Un renumit nutriționist SPULBERĂ un MIT: Combinația slănină cu ceapă, NOCIVĂ
În 11 iulie, Executivul a sesizat Curtea cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea OUG 68/2015, care vizează măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie.
Guvernul preciza atunci că are "obiecţii asupra unui amendament ce a fost introdus în actul normativ şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor" prin care se propune "majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016".
În documentul citat se menţiona că, prin Ordonanţa 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcţii publice şi contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
"Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferenţele de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare", explica Guvernul.
Executivul mai menţiona că, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie a anului trecut.
Guvernul mai arăta că măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei pentru acest an şi 13,6 milioane de lei pentru anul viitor.
Executivul reamintea că, potrivit Constituţiei, "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".
În final, Guvernul atrăgea atenţia că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat de Parlament şi că acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht.
Rareș Bogdan, ȘOCAT: inconstienta sau ignoranta in stare pura sau ceva la care refuz să mă gândesc
Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea Guvernului privind legea care permite Ministerului Sănătăţii să acorde stimulente financiare lunare.
În 11 iulie, Executivul a sesizat Curtea cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin (2) din Legea 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie.
Guvernul preciza atunci că are obiecţii asupra modificărilor aduse de Parlament care dau posibilitatea Ministerului Sănătăţii, ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie să poată acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară.
Legea conţine prevederi similare şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, care, la rândul lor, pot să acorde stimulente financiare personalului medical, în aceleaşi limite.
Executivul amintea că, începând cu anul 2011, salarizarea în sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, "drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare", sublinia sursa citată.
Guvernul atrăgea atenţia că adoptarea acestor măsuri ar putea avea un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului în curs de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.
Potrivit Executivului, modificările adoptate de Parlament nu indică sursa de finanţare şi, potrivit Constituţiei, "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare" iar dacă aceste măsuri se aplică există riscul ca impactul suplimentar generat să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat.
"Acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht", menţiona Guvernul.
Augustin Zegrean, prima reacție după REFUZUL PNL: Sunt trist! Ce rău le-am făcut?
Curtea Constituţională a României (CCR) discută astăzi sesizarea Guvernului privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Executivul a sesizat, în luna iulie, Curtea cu privire la Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în iunie.
Guvernul a precizat atunci că are mai multe obiecţii asupra unor articole ce au fost introduse în actul normativ, printre care 19.1 care prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.
Potrivit Executivului, această situaţie este reglementată prin OUG 57/2015 şi, ca urmare, apare problema riscului interpretării "confuze" şi "discreţionare" a legislaţiei, "cu consecinţa aplicării subiective a acesteia, de către angajator".
Un alt articol asupra căruia Guvernul are obiecţii este 37.1 care prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.
Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. "Acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal", spune Guvernul.
Totodată, Guvernul a amintit că, potrivit articolului 138, alineatul 5 din Constituţie, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
Cabinetul atrăgea atenţia totodată că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat pentru acest an.
De asemenea, Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea Guvernului privind proiectul de lege care modifică Statutul funcţionarilor publici.
Executivul a sesizat, în luna iulie, CCR cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în iunie.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează acordarea pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază ceea ce ar constitui "un drept salarial nou", cu un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei.
"Introducerea unei astfel de reglementări are şi o componentă discriminatorie faţă de personalul celorlalte instituţii şi autorităţi publice şi poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum şi acţiuni în instanţă din partea funcţionarilor publici, pentru acordarea acestui spor. În acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual", preciza sursa citată.
De asemenea, Guvernul a considerat nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul ANFP, în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.
În plus, în modificările adoptate de Parlament nu se indică sursa de finanţare iar, potrivit articolului 138, alineatul 5 din Constituţie, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare, indica Executivul, care preciza că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat pentru 2016.
Comentează