Premium
Curtea de Apel București ar putea relua, marți, judecarea termenului final în dosarul de corupție al ex-colonelului SRI Daniel Dragomir în care instanța trebuia să asculte, în complet de divergență, pledoariile finale și să finalizeze definitiv cazul.
În acest dosar ultimele două termene de judecată s-au amânat din lipsa magistratului Ovidiu Richițeanu, iar anterior acestui termen din motive invocate de Dragomir și soia acestuia, admise de către magistrații Curții.
Concret, la termenul din luna februarie al procesului soția acestuia Zoica Dragomir a anunțat în fața celor trei judecători că a renunțat la avocatul care a apărat- o alături de fostul colonel pe parcursul dosarului.
Astfel, judecata cazului s-a amânat pentru 24 martie.
În acest context instanța a stabilit emiterea unei adrese la Baroul București pentru desemnarea a doi avocați din oficiu pentru termenul din 24 martie, astfel încât să nu mai existe viciul lipsei de apărare.
În 24 martie instanța a constatat starea de urgență existentă după decretul dat de președintele Klaus Iohannis pe fondul epidemiei cu coronavirus și a amânat pentru luna aprilie judecarea cazului.
În 21 aprilie și 14 mai cayul nu s-a putut finaliza definitiv din lipsa judecătorului Ovidiu Richițeanu, care în aprilie se afla în concediu iar în mai a lipsit inopinat.
Completul de divergenţă
Curtea de Apel Bucureşti nu se poate hotărâ între condamnarea sau achitarea fostului colonel SRI Daniel Dragomir, după ce doi magistrați ai completului de apel din dosarul acestuia au opinii diferite.
Astfel, deși au rămas iniţial în pronunţare pe apelurile declarate de procurorii DNA dar şi de către fostul operativ al Serviciului, cauza a fost repusă pe rol pentru participarea unui al treilea magistrat CAB care să încline balanţa.
Astfel pe lângă cei doi judecători care au analizat apelurile va judeca această cauză si magistratul Mariana Constantinescu.
Plaja acuzaţiilor
Procurorii militari de la DNA l-au trimis în judecată în stare de arest preventiv pe Daniel Dragomir pentru trafic de influenţă, spălare a banilor, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii,în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii (2 infracţiuni) şi pentru uz de fals.
Alături de el a fost trimis în judecată şi şoţia acestuia plt. maj. (r) Marinela Zoica Dragomir, fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţiipentru trafic de influenţă în forma complicităţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii (2 infracţiuni) şi uz de fals.
În rechizitoriul transmis Tribunalului Bucureşti anchetatorii militari notau că în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, Dragomir, care îndeplinea funcția de șef grupare sectoare informativ-operative în Direcția Generală de Prevenire și Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informații, beneficiind de ajutorul soţiei sale ar fi pretins și, ulterior, ar fi primit de la un martor denunțător, administrator al unor societăți comerciale, suma totală de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro, compusă din:
- 1.648.400 lei, echivalent a 374.078,01 euro (deși inițial a pretins suma de 400.000 euro), sumă primită în numerar într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane,
- 309.952,32 lei (echivalent a 70.575,87 euro), reprezentând finanțarea cheltuielilor necesare înființării, dotării și asigurării funcționării unei societăți comerciale, incluzând și un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne,
- 72.000 lei (echivalent a 18.000 euro), reprezentând salariul lunar de 8.000 lei, primit de soția sa Dragomir Marinela Zoica, în calitate de administrator al acestei firme nou înființate.
Sumele de bani menționate mai sus au fost pretinse și primite de către inculpatul Dragomir Daniel, pentru a-și folosi influența, prin prisma funcției deținute, asupra unor funcționari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Garda Financiară.
Totodată, inculpatul i-a promis denunțătorului că-i va determina pe acei funcționari publici să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în sfera atribuțiilor de serviciu sau erau contrare acestora, în legătură cu rambursarea la timp, către firmele martorului denunțător, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale.
În aceeași perioadă, cei doi inculpați au transferat, succesiv, sumele de bani menționate mai sus în conturi care le aparţineau lor sau unor membri ai familiei, iar, ulterior, au constituit depozite și au cheltuit o parte din bani în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 lei, reprezentând contravaloarea a 374.078,01 euro, produs al infracțiunii de corupție.
Pe de altă parte, în sarcina lui Dragomir s-a mai reţinut că, în perioada octombrie 2012 – 15 februarie 2013, cât şi ulterior, a folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, în scopul ilicit - propus şi realizat - al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis martorului denunţător accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia.
În sarcina celor doi anchetatorii DNA Militar au mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2013, au determinat cu intenţie doi martori să semneze două înscrisuri sub semnătură privată, în cunoştinţă de cauză, în care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Înscrisurile, întocmite pentru a justifica banii primiți în schimbul traficării influenței, au fost depuse la 13.01.2015 şi 14.01.2015 în faţa organelor judiciare, în scopul producerii unor consecinţe juridice. Înscrisurile erau un contract de împrumut și o chitanță prin care, în mod nereal, se menţiona împrumutarea, respectiv, restituirea sumei pretinse şi primite, în numerar, de către fostul ofiţer, în contul unei persoane din familia sa.
În vederea confiscării prin echivalent, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi, precum şi asupra unui bun mobil deţinut de o persoană juridică, până la concurenţa sumei de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro – obiect al infracţiunii de corupţie.
La data faptelor, Zoica Dragomir nu mai era angajat al S.R.I.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive şi asiguratorii dispuse în cauză.
Motive de achitare
Judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti, cel care a soluţionat şi dosarul Colectiv, arată în motivarea sa că probele depuse de anchetatorii militari pentru acuzaţiile de trafic de influenţă aduse lui Dragomir nu sunt suficiente iar cele existente nu au puterea de a spulbera orice dubiu privind vinovăţia aşa cu m cere legea penală.
Concret, magistratul nu arată nicio secundă că Dragomir ar fi nevinovat de aceste fapte ci mai degrabă că magistraţii nu ar fi reuşit probarea temeinică a acuzaţiilor aduse acestuia.
Judecătorul a oferit şi un remediu la această problematică arătând că ar trebui declasificate rapoarte operative care conţin discuţii ale lui Dragomir cu sursele sale.
Astfel s-a creat un efect de domino între fapta de trafic de influenţă şi cea de spălare a banilor. Dacă nu poate fi condamnat pentru trafic Dragomir nu poate fi condamnat pentru pretinţii bani primiţi din această faptă astfel încăt să se constate spălarea de bani.
Din aceste raţiuni fostul colonel SRI a fost achitat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani dar a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru două fapte de fals în înscrisuri.
Apelul DNA
Anchetatorii DNA arată în apelul lor că judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a greşit că nu a luat în calcul denunţul omului de afaceri. Aceştia arată că denunţurile sunt întărite de probele tehnice obţinute legal pe parcursul urmăririi.
Anchetatorii militari amintesc şi de declaraţia incriminatoare a unui ofiţer SRI care a interferat cu ex+colonelul Dragomir în cazul verificiărilor făcute la firmele denunţătorului lui Dragomir.
Acest ofiţer SRI a povestit despre o întâlnire operativă de lucru dintre ofiţerii Direcţiei Securitate Economică care aveau în lucru dosarul de evaziune fiscală din industria cărnii şi care îl viza pe Rami Ghaziri.
La această şedinţă a participat şi locotenent colonelul Daniel Dragomir din partea Direcţiei Antitero întrucât şi ei monitorizau aceleaşi personaje.
Fostul ofiţer spune că, după ce Daniel Dragomir a aflat despre monitorizarea lui Rami Ghaziri de către colegii lui de la Securitate Economică, nu a mai colaborat în caz.
Dat în vileag
„La momentul la care am primit aceste note şi, ulterior, întâlnirii operative din luna noiembrie 2012 la care a participat şi Dragomir Daniel, am fost contrariat, atât eu, cât şi colegii mei, să constatăm că un alt ofiţer din cadrul altei direcţii părea că întreţine relaţii sau că are legătură cu o persoană aflată în atenţia unităţii din care făceam parte, fapt ce contravine reglementărilor interne. Pot presupune, însă nu cunsoc, dacă Dragomir Daniel a raportat superiorilor natura relaţionară cu persoane aflate în atenţia altei unităţi din cadrul SRI. Probabil această persoană era de naţionalitate libaneză.
Arăt încă o dată că, mai ales după întâlnirea de lucru din data de 14.11.2012, atât eu, cât şi şeful de sector, am fost surprinşi de implicarea lui Dragomir Daniel, dar şi mai mult, de faptul că, ulterior acestei întâlniri, ofiţerul nu a dezvoltat şi nu a colaborat în continuare în cauza respectivă. Îmi amintesc chiar că s-a făcut o solicitare punctuală Direcţiei generale pentru combaterea terorismului în vederea dezvoltării datelor şi a unei colaborări viitoare, însă nu sunt sigur că s-a primit răspuns”, a precizat ofiţerul SRI în faţa anchetatorilor.
