Premium
Sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea a devenit vineri, de Ziua Universală a Iei, locul unei veritabile şezători, în care studenţi, profesori şi numeroşi orădeni au venit să asiste la un eveniment dedicat cămăşii tradiţionale româneşti, sub genericul "Satul românesc între vechi şi noi".
Potrivit unui comunicat al Universităţii orădene, toţi cei prezenţi au primit în dar, din partea organizatorilor, câte o brăţară împletită din fire tricolore.
Evenimentul a fost organizat de cadre didactice ale Facultăţii de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, împreună cu cele de la Facultatea de Arte, potrivit Agerpres.ro.
Conf univ dr Ramona Novicov, cea care şi-a asumat rolul de prezentator al manifestării, a spus, în deschidere, că întâlnirea se doreşte a fi "un omagiu adus unui moment încărcat de magie, noaptea în care cerurile se deschid şi şoaptele unei lumi nevăzute ajung până la noi, noaptea de Sânziene". Ea nu a uitat să aprecieze iniţiativa şi dăruirea colegei sale, şef lucrări dr ing Anca Durgheu, principalul organizator al evenimentului prin care "sărbătorind ia, ne legăm de rădăcinile noastre româneşti".
Un grup de studente de la Departamentul de Muzică al Facultăţii de Arte, coordonate de lect univ dr Florin Mariş Hinsu, i-au purtat pe cei prezenţi într-un periplu folcloric, prin mai multe zone reprezentative pentru cântecul popular românesc.
Dr Vasile Todincă, cercetător etnograf la Muzeul Ţării Crişurilor, a făcut o prezentare comparativă a costumului tradiţional din Ţara Crişurilor.
"Costumul popular este apanajul femeii de la ţară. Femeia este zâna satului, ea a cusut o salbă de frumos, în costumul popular", a spus reputatul etnograf.
Arhitectul Cristian Puşcaş a vorbit despre "Biserici vechi pentru timpuri noi", prezentând intervenţiile la care a participat, în scopul salvării unor astfel de edificii monumente istorice. Arhitectul orădean a arătat că majoritatea bisericilor de lemn se confruntă cu probleme legate de stabilitatea structurală, de pătrunderea umidităţii, de deteriorarea şarpantei sau a învelitorii, învechirea lemnului şi degradarea picturii. El consideră că se face prea puţin pentru salvarea bisericilor de lemn din judeţul Bihor şi pentru promovarea acestora, deşi ele reprezintă "un patrimoniu vulnerabil, dar şi o marcă a identităţii culturale locale".
Lect univ dr Olimpia Urdea a prezentat apoi două colecţii de modă. Creaţiile vestimentare aparţinând Ioanei Degău şi Ioanei Georgescu - ambele absolvente ale Universităţii din Oradea - sunt inspirate din portul popular românesc. Prezentă la eveniment, creatoarea de modă Ioana Degău, cea care, anul acesta, a primit Premiul Special la Serbia Fashion Week, a fost descrisă de profesoara ei, Olimpia Urdea, ca o "adevărată iubitoare a moştenirii româneşti" şi s-a bucurat de aplauzele celor prezenţi.
Decanul Facultăţii de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, Marcela Prada, a promis să facă tot ce depinde de ea ca sărbătoarea iei să devină o tradiţie la Universitatea din Oradea. "Am fost emoţionată şi fericită pe toată durata acestui eveniment, pe care aş vrea să îl consider un frumos început", a declarat profesoara universitară.
Finalul evenimentului a fost marcat de o altă prezentare de modă, de această dată una rurală, de acum câteva decenii. Studenta Geta Avram şi-a expus, în sala de conferinţe, impresionanta colecţie de costume populare, prezentată ca o "enciclopedie a iei", alături de încercările ei de a aduce în modernitate costumul tradiţional românesc.
