Premium
Veniturile fiscale anticipate prin bugetul pe 2015 sunt supraevaluate cu 2,35 miliarde lei (0,33% din PIB), estimează Consiliul Fiscal, care are rezerve, totodată, bazându-se şi pe experienţa anilor trecuţi, că investiţiile vor înregistra o creștere apropiată de cea bugetată, de 8,6 miliarde lei.
Consiliul Fiscal se aşteaptă la venituri mai mici, faţă de proiecţia Finanţelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele și taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contribuţiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit şi 280 milioane lei pentru impozitul pe venit și salarii.
Cheltuielile de natura investițiilor sunt proiectate să înregistreze o creștere consistentă anul viitor, de 8,6 miliarde lei, atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde lei), cât și la nivelul componentei cu finanțare exclusiv internă (+2,3 miliarde lei). Majorările sunt însă extrem de puțin probabil a se materializa la nivelul indicat, anticipează reprezentanţii CF.
În concluzie, CF are rezerve serioase în ceea ce privește posibilitatea încadrării în ținta de deficit, în condițiile menținerii cheltuielilor bugetare în parametrii din proiectul de buget, dată fiind supraestimarea semnificativă identificată la nivelul veniturilor fiscale, scrie Mediafax.
Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.
Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
