Premium
Peste 70% dintre polonezi afirmă că armata ţării lor ar trebui să susţină Lituania, Letonia sau Estonia în cazul în care una dintre aceste ţări ar fi supusă unei agresiuni, conform unui sondaj făcut public luni de institutul privat Ibris, scrie AFP.
Această solidaritate puternică pare să fi crescut din cauza politicii Rusiei, care s-a tradus prin anexarea Crimeii şi prin conflictul separatist din Ucraina. În martie 2015, aceeaşi opinie a fost exprimată de 63% dintre persoanele intervievate.
Noaptea cea mai lungă în SUA. Cu ce rămân americanii după 693 de zile de campanie electorală
Totuşi, numai 30% dintre polonezii adulţi au intenţia de a se înrola în forţele armate, paramilitare sau sanitare în caz de agresiune împotriva Poloniei, conform acestui sondaj telefonic realizat în septembrie în rândul a 1.100 de persoane.
Aproximativ 44% se declară dispuşi să îşi sacrifice viaţa sau sănătatea pentru patrie, în cazul în care situaţia ar cere-o. Un polonez din patru ar accepta să îşi sacrifice locuinţa sau o importantă sumă de bani, însă numai 3% ar risca viaţa sau sănătatea apropiaţilor lor.
Polonia şi cele trei ţări baltice fac parte din NATO, iar o agresiune împotriva uneia dintre ele trebuie considerată automat agresiune împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice.
Trump acuză 'SISTEMUL că lucrează' în favoarea lui Clinton
Partidul conservator aflat la putere în Polonia, Dreptate şi Justiţie (Pis), încearcă să consolideze sentimentul patriotic şi ataşamentul faţă de tradiţia militară poloneză.
Ministrul apărării Antoni Macierewicz a asistat duminică la antrenamentul unor grupuri ale organizaţiilor patriotice paramilitare la Minsk Mazowiecki, în apropiere de Varşovia. El a declarat cu această ocazie că va încerca să reintroducă începând de anul viitor cursuri de pregătire militară în şcoli. Aceste cursuri, predate în licee, au fost eliminate în 2012, transmite agerpres.
