stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Ruşinea Germaniei - conflict de interese și trădări în favoarea Rusiei

tradare

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Adevarul:

Lansarea campaniei electorale pentru alegerile generale din Germania, din 24 septembrie, a fost marcată de două evenimente majore:
Discursul Cancelarului Angela Merkel, din partea creştin democraţilor CDU-CSU, care a anunţat ca proiect deficit zero şi şomaj sub 3% pentru Germania şi nominalizarea fostului Cancelar SPD, Gerhard Schroder, ca director non-executiv la gigantul petrolier de stat Rosneft, firmă aflată sub sancţiunile UE, SUA, Canada, Japonia pentru anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei.
Acest al doilea eveniment nu ar fi trebuit să aibă un impact electoral, deoarece fostul Cancelar nu are nici o atribuţie sau funcţie în SPD, partidul socialist, care îl are drept candidat pe fostul Preşedinte al Parlamentului European, Martin Shulz. Însă ruşinea şi stinghereala pe care o resimt membrii SPD, ca şi impactul acestei acţiuni asupra campaniei vine din faptul că fostul Cancelar a fost invitat şi a fost prezent la conferinţa SPD în iunie, ba chiar a avut un discurs puternic anti-american. Şi a fost invitat şi primit, deşi e considerat ruşinea Germaniei.
Gerhard Schroder a fost cancelar în perioada dintre anii 1998 şi 2005, fiind în prezent preşedintele comitetului de acţionari al Nord Stream AG, un consorţiu condus de Gazprom pentru construirea unei conducte pentru transportul de gaz natural rusesc prin Marea Baltică. La finalul mandatului său, el a semnat, în septembrie 2005, acordul pentru gazoductul Nord Stream între Germania şi Rusia lui Putin, considerat un cuţit în spatele statelor de tranzit Ucraina, Polonia şi ţările baltice, care au pierdut o pârghie de negociere cu Rusia prin această ocolire a teritoriului lor de către conducte pe o variantă directă, pe sub Marea Baltică. Mai mult, imediat după ce a părăsit poziţia, o lună mai târziu, după alegerea doamnei Angela Merkel drept cancelar, Schroder a fost numit şef al Consiliului de Administraţie al Nord Stream AG, poziţie pe care o îndeplineşte până astăzi în compania pe care a favorizat-o când încă era în funcţie.
Discuţia privind semnarea şi numirea sa imediată la Nord Stream a fost calificată unanim, la nivel european, drept conflict de interese, ca şi politicile sale favorizante pentru Rusia. E motivul pentru care, astăzi, stânjeneala este minima postură pe care o resimt germanii când se vorbeşte despre fostul lor Cancelar. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Economiştii susţin că dinamica PIB-ului din primul semestru este nesustenabilă în a doua parte a anului din cauza scăderii investiţiilor, în special ale statului, şi a deteriorării echilibrelor macro.
România a fost în trimestrul II campioana europeană la creştere economică, cu un avans peste aşteptări, de 5,7% în ritm anualizat, la fel ca în trimestrul anterior. Cei mai mulţi strategi estimau o creştere economică de 4,8-5,1% pentru perioada analizată, prognozele lor reflectând evoluţia negativă a activităţii din sectorul construcţiilor în prima jumătate a acestui an.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 7,2% an/an în primul semestru.
În serie brută, creşterea anualizată a fost şi mai mare, de 5,9%, potrivit datelor Insse şi Eurostat. Faţă de trimestrul anterior, economia s-a extins cu 1,6%, mai lent decât în primele trei luni ale anului.
În ultima vreme România a obişnuit cu cele mai accelerate ritmuri de creştere ale PIB din Europa de Est şi chiar din UE, în condiţiile în care reducerile de taxe şi majorările salariale în sectorul de stat au stimulat cererea, după cum remarcă analiştii de la Bloomberg. (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Acum, când Donald Trump a împlinit șase luni de când ocupă funcția de președinte al SUA, putem să evaluăm cu mai multă acurateţe perspectivele economiei SUA și politica economică a administrației sale. Ca și în întreaga președinție la nivel general, paradoxurile abundă și în acest domeniu.
Principala enigmă este deconectarea dintre performanțele piețelor financiare și economia reală. În timp ce piața de acțiuni continuă să atingă noi maxime istorice, economia SUA a crescut într-un ritm mediu de doar 2% în prima jumătate a lui 2017 (o creștere mai lentă decât cea din timpul mandatului lui Barack Obama) și nu sunt așteptări să performeze mult mai bine în restul acestui an.
Investitorii continuă să spere că Trump poate să promoveze politici de stimulare a creșterii economice și majorare a profiturilor companiilor. Mai mult, creșterea slabă a salariilor indică faptul că inflația nu va atinge nivelul țintă al Rezervei Federale, ceea ce înseamnă că Fed-ul va trebui să normalizeze ratele dobânzilor într-un ritm mult mai lent decât se prevedea.
Rate mai mici ale dobânzilor pe termen lung și un dolar mai slab reprezintă vești bune pentru piața americană de acțiuni iar agenda pro-business a lui Trump e încă favorabilă acțiunilor individuale, chiar dacă așa-zisa Trump reflation trade (strategie de investiție care pariază pe o creștere a economiei americane simultan cu o creștere a inflației n. trad.) s-a dezumflat.
Iar acum există mai puține motive de îngrijorare că un program masiv de stimulente fiscale va determina creșterea dolarului și va forța Fed să crească rata dobânzilor. Din cauza ineficienței politice a administrației Trump, se poate presupune că, dacă va exista vreun stimulent, acesta va fi mai redus decât era de așteptat. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Discuţiile de renegociere a Acordului de liber-schimb nord-american încep între Statele Unite, Canada şi Mexic. Preşedintele american Donald Trump vrea ca prin noul tratat să pună în aplicare política sa privitoare la “America first” / “America înainte de toate”. Negocierile se vor derula până duminică la Washington şi sunt conduse de reprezentanţi ai comerţului american, ministrul canadian de Externe şi cel mexican al Economiei.
De la crearea sa, în 1994, Canada, Mexic şi Statele Unite au profitat de acest tratat: 40 de milioane de locuri de muncă au fost create, mai bine de jumătate în Statele Unite iar schimburile dintre aceste trei ţări se ridică anual la câteva sute de miliarde de dolari. De mai bine de 10 ani, nu mai există tarife vamale. Si chiar dacă facilitează activităţile şi fluxul comercial, acest gen de tratat naşte invariabil şi frustrări. Pentru liderul de la Casa Albă, Meixcul fură slujbele americanilor iar Canada nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate.
În ianuarie, preşedintele Donald Trump scria pe Twitter : “Statele Unite au un deficit commercial de 60 de miliarde de dolari cu Mexic. De la început, acordul de liber-schimb a fost unilateral, în proporţii considerabile ».
A venit momentul ca cele trei ţări să se reaşeze la masa negocierilor. De această dată obiectivele sunt foarte diferite.
Washington speră să reechilibreze balanţa comercială cu Mexic. În această discuţie tripartită, care ar putea dura mai multe luni, Mexicul este cel mai fragil căci el depinde cel mai mult de acest tratat, chiar dacă a reuşit să devină un partener pentru America. Sunt economii strâns legate şi totuşi în concurenţă. Mexicul este de luni în centrul criticilor formulate de preşedintele Donald Trump: fie că este vorba de construcţia unui zid care să limiteze migraţia fie că Mexicul este vinovat de deficitul comercial al Statelor Unite. (Mai multe detalii AICI)


CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.