În 1919, în contextul schimbărilor profunde aduse de căderea imperiilor austro-ungar și otoman, și de Marea Unire de la 1918, romii din Transilvania au organizat la Ibașfalău (Dumbrăveniul de astăzi) prima lor mare adunare, la 27 aprilie, marcând un moment crucial în lupta lor pentru recunoaștere și drepturi. Acest eveniment, deși adesea trecut cu vederea în istoria oficială, a avut o importanță majoră pentru comunitatea romilor, oferindu-le o platformă politică și socială pentru a-și exprima aspirațiile și a-și consolida identitatea.
La începutul secolului al XX-lea, romii din Transilvania trăiau într-o societate profund segregată, fiind marginalizați și discriminați din mai multe puncte de vedere. În acest context, adunarea din 1919 a fost un pas semnificativ spre conștientizarea și afirmarea identității romilor, precum și spre cererea de recunoaștere a drepturilor lor.
Unul dintre aspectele cheie ale primei adunări a fost unitatea manifestată de romi. Deși proveneau din diverse regiuni și grupuri socio-economice, romii au reușit să se unească în jurul unui scop comun: lupta pentru egalitate și drepturi. Această unitate a fost esențială în fața opoziției și a prejudecăților existente în societatea vremii.
Prin adunarea lor, romii au subliniat importanța participării politice și a implicării civice în procesul de luare a deciziilor. Ei și-au exprimat dorința de a fi tratați ca cetățeni egali și de a li se recunoaște drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la educație, locuință și muncă decentă. În același timp, au cerut eliminarea stereotipurilor și discriminării rasiale care îi marginalizau în societate.
De asemenea, adunarea din 1919 a fost un moment de consolidare a conștiinței de sine și a identității romilor. Aceasta le-a oferit un spațiu în care să-și celebreze cultura, limba și tradițiile, consolidând astfel legăturile dintre membrii comunității și promovând o imagine pozitivă a romilor în ochii celorlalți.
Impactul adunării din 1919 a fost resimțit în întreaga comunitate romă din Transilvania și a avut repercusiuni pe termen lung asupra luptei lor pentru drepturi și recunoaștere. Evenimentul a deschis calea către o mai mare implicare politică a romilor și a contribuit la formarea unor organizații și mișcări sociale care să le reprezinte interesele.
Totuși, este important să recunoaștem că drumul către recunoașterea deplină a drepturilor romilor este încă lung și anevoios. Chiar și în prezent, aceștia se confruntă cu discriminare și marginalizare în multe părți ale lumii. În acest sens, adunarea din 1919 reprezintă nu doar un moment istoric important, ci și un memento al luptei continue pentru egalitate și dreptate.
De aceea, așa cum deja am anunțat, Partida Romilor Pro-Europa va iniția demersurile necesare pentru ca ziua de 27 aprilie să fie declarată oficial Ziua Națională a Romilor din România.
Bahtali Patragi!
Nicolae Păun,
Președinte Asociația Partida Romilor Pro Europa
Comentează