DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

425 de ani de la naşterea filosofului René Descartes

britannica.com
Filosofi

Rene Descartes, filosof şi matematician, considerat întemeietorul filosofiei moderne, s-a născut la 31 martie 1596, în La Haye, Franţa, potrivit plato.stanford.edu.

A învăţat limbi clasice, logică şi filosofia lui Aristotel încă de la 11 ani, când părinţii l-au înscris la colegiul La Fleche, în Anjou. La scurt timp, a urmat cursuri de aritmetică, algebră, geometrie şi muzică, pentru ca în ultimii ani de colegiu să se familiarizeze inclusiv cu noţiuni de metafizică şi etică, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Dominic Fritz, ieșire dură la adresa protestatarilor: ‘Aceste persoane sunt împinse de la spate de niște extremiști cu un discurs violent, xenofob și antieuropean’

A absolvit colegiul în 1614, la vârsta de 18 ani, având convingerea că doar matematica poate oferi adevăruri certe, idee pe care avea să-şi clădească întreaga operă ulterioară. În 1616, a obţinut o diplomă în drept la Universitatea din Poitiers, la insistenţele tatălui, dar fără intenţia de a practica vreodată avocatura.

Se înrolează în armata prinţului de Orania. În 1618, îl întâlneşte pe Isaac Beeckman (1588-1637), filosof şi om de ştiinţă olandez care îi va deschide apetitul tânărului francez pentru inovaţia ştiinţifică şi căutarea de noi moduri pentru a înţelege lumea înconjurătoare.

În 1619, se angajează în armata catolică a ducelui de Bavaria în decursul ''Războiului de 30 de ani'' (1618-1648). În noaptea dintre 10 şi 11 noiembrie, a avut un faimos ''vis'', în care percepe ''fundamentele unei ştiinţe admirabile'', care se vor constitui în principiile viitoarei sale metode.

Îşi vinde averea, în 1622, pentru a-şi asigura independenţa materială, hotărât fiind să se dedice exclusiv studiului. În 1628, scrie, în limba latină, lucrarea ''Regulile pentru îndrumarea minţii'', rămasă însă neterminată. În acelaşi an, se stabileşte în Olanda, unde va rămâne timp de 20 de ani. În această perioadă va publica cele mai importante tratate ale sale. În 1637, vede lumina tiparului ''Le Discours de la methode'' (Discurs asupra metodei). Scrie şi despre optică, astronomie şi geometrie, lucrări care vor trezi interesul unor savanţi ai vremii, precum matematicianul Pierre de Fermat.

O altă lucrarea de referinţă îi apare în 1640, în latină, intitulată ''Meditationes metaphysicae'' (Meditaţii metafizice). O ediţie revăzută, ce cuprinde ''Obiecţii şi răspunsuri'', tradusă în franceză, este publicată în 1647. Lucrarea fusese citită şi dezbătută de intelectuali ai vremii, precum Pierre Gassendi şi Thomas Hobbes.

Renumele lui Descartes se consolidează odată cu ''Principia philosophiae'' (Principiile filosofiei), din 1644, pentru ca în 1649 să publice ''Les Passions de L'ame'' (Pasiunile sufletului). În 1649 se deplasează în Suedia, la invitaţia reginei Cristina. Aici contactează o pneumonie care avea să-i fie fatală, Rene Descartes încetând din viaţă la 11 februarie 1650.

Importanţa lui Descartes în filosofie constă în încercarea sa de a întemeia gândirea pe principii a priori, teoretice, spre diferenţă de curentul empirist al vremii. Empirismul este teoria epistemologică potrivit căreia informaţia autentică despre lume trebuie obţinută prin mijloace a posteriori. Altfel spus, empirismul susţine că nimic nu poate fi gândit fără să fi fost mai întâi simţit. În contrast, Descartes a urmărit stabilirea adevărului despre lume pe baza exclusivă a unor principii pur raţionale, precum cele ale matematicii. Simţurile, considera el, ne înşeală de prea multe ori pentru a mai putea avea încredere în ele. În acest sens, el a abordat un scepticism extrem, punând la îndoială orice afirmaţie despre lumea înconjurătoare care nu îi era de la sine evidentă.

Savantul francez a avut contribuţii inclusiv în matematică şi fizică. Astfel, el a inventat geometria carteziană, numită şi geometrie analitică, a descoperit anumite proprietăţi ale numerelor perfecte, a studiat legile refracţiei reuşind să explice fenomene naturale precum formarea curcubeului şi a emis explicaţii naturaliste ale formării sistemului solar.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.