5 urgențe economice pentru noul an 2015 de care depinde în mod direct repornirea motorului investițiilor și creșterea nivelului de trai al românilor:
1. Eliminarea taxei pe clădirile speciale (jurnalistic „taxa pe stâlp”)
2. Eliminarea supraaccizei la carburant
3. Eliminarea abuzurilor din prețul energiei electrice
4. Eliminarea aberațiilor din prețul gazelor
5. Normele fiscale și taxele trebuie clarificate, simplificate și adunate într-un Cod de Procedura Fiscală și un nou Cod Fiscal rescrise
Pentru primele două puncte, am depus două proiecte de lege alături de colegii PNL, aflate acum în dezbatere parlamentară:
1. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14014
2. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14015
Pentru ultimele trei puncte e nevoie de Executiv.
Argumente:
1. După ce în anul 2014 circa 1,5 miliarde lei din investițiile private au fost blocate în bugetul de stat prin introducerea taxei pe clădirile speciale, în acest an un alt miliard de lei urmează să fie înghițit de bugetul public. Această taxă pe echipamentele de producție este o aberație economică pentru România care trebuie să se dezvolte prin investiții și locuri de muncă noi. Niciun alt stat european nu și-a nenorocit investitorii cu o taxă atât de mare pe clădirile speciale așa cum a făcut-o PSD, chiar și după diminuarea sa la 1% începând cu anul 2015. România nu are nevoie de o taxă de stâlp diminuată, ci complet eliminată. După ce ajungem la nivelul mediu de trai european putem regândi o formă flexibilă a taxei pe clădirile speciale, aplicată și colectată la nivel local, care să asigure costurile de înlocuire a clădirilor speciale, așa cum există în statele dezvoltate.
2. Prețul final al benzinei la consumator este mai mare în România decât în Austria, Luxemburg, Spania, Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria, la începutul anului 2015. La motorină, prețul final la consumatorul român este mai mare decât în Austria, Germania, Franța, Luxemburg, Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria (sursa: https://www.energy.eu/fuelprices/, 2 ianuarie 2015). Introducerea supraaccizei la carburant a fost și este o aberație economică care trebuie urgent corectată. Am ajuns ca într-o țară plină de resurse să plătim mai scump plinul de carburant decât țări mult mai dezvoltate decât noi, cu salarii mult mai mari, dar fără resurse. Acest preț intra în costurile tuturor bunurilor și serviciilor pe care le consumăm. Avantajul competitiv dat de înzestrarea României cu resurse naturale este distrus de proastele decizii guvernamentale ale PSD.
3. Diferența dintre prețul la furnizor și la consumator este nejustificat de mare. Când deschizi factura la energie electrică te ia amețeala când citești pe spate cu câte costuri este încărcat prețul final, chiar și dacă ești un bun economist. Vezi un exemplu aici: http://energy-center.ro/actualitate-news/legislatie/ce-se-ascunde-in-spatele-facturii-de-energie-si-cum-sunt-furati-consumatorii-in-umbra-legii/. Abuzurile demascate anul trecut pe piața românească a energiei electrice la fixarea prețului final pe facturi ne fac să ne întrebăm unde au fost instituțiile responsabile cu monitorizarea lor. Cine răspunde de conivența în fraudă între stat și privat? O alta aberație ce trebuie eliminată din facturile românilor și care ne afectează direct buzunarele este acciza raportată la un curs fictiv, ireal, de peste 4,73 lei/euro, prin care statul român pune noi biruri nu doar pe energia electrică, ci și pe carburanți, atât în anul 2014, cât și în anul 2015 fixată în lei la același curs ireal.
4. Cotația gazului pe piața austriacă este de 283 dolari la mia de metri cubi (într-o țară net importatoare de gaz), iar la producătorii și industriașii români costul este de 298 dolari la mia de metri cubi (într-o țară producătoare de gaz). HG din 22 ianuarie 2013, care a fost adoptată de guvernul PSD, în vigoare până la finele anului 2014, a însemnat distrugerea perspectivelor de dezvoltare ale economiei românești și lupta ei permanentă pentru supraviețuire. Dezavantajele economice aduse industriei românești trebuie urgent corectate de ANRE, chemată să stabilească mecanismul prețurilor și nivelul real al costurilor. Consumatorii industriali români au suportat a șasea creștere a prețurilor din UE în aceeași perioada (sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Percentage_change_in_naturalgas_prices_for_industrial_consumers.png). La nivelul consumatorilor casnici, românii au plătit a doua cea mai mare creștere a prețurilor la gaze între 2013 si 2014 din UE, după portughezi (sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Percentage_change_in_natural_gas_prices_for_household_consumers.png). Factura mea de gaze pentru luna noiembrie se ridică la 276 lei pentru un consum de 184 mc, ceea ce înseamnă că am plătit circa 408 dolari pe mia de metri cubi.
5. Haosul din legislația fiscală este marcat de recordul negativ în viteza de schimbare a fiscalității din ultimii 10 ani. Recordul negativ în impredictibilitatea costisitoare sub guvernul PSD este paradoxal în vremuri de creștere, nu de criza economică. Așadar, eliminarea anomaliilor fiscale, simplificarea birocrației din normele fiscale și rescrierea Codului Fiscal, promise în fiecare an, trebuie să devină fapte în anul 2015.
De pildă, Bulgaria ne bate cu 3-0 la nivelul taxelor principale:
- cota unică: 10% în Bulgaria; 16% în România;
- TVA: 20% în Bulgaria; 24% în România;
- contribuțiile de asigurări sociale: 31,4% în Bulgaria (din care 18,5% pentru companii și 12.9% pentru angajați); 54,5% în România (din care 38,45% pentru companii și 16.05% pentru angajați).
Comentează