50 de ani sunt de ajuns să schimbe radical istoria unei țări și a întregii lumi. Suntem deseori tentați să calculăm trecerea timpului în procese politico-militare, lăsând de-o parte socialul. Ce se întâmplă cu oamenii și cum se mulează comportamentul acestora pe evoluția economică și tehnologică? Să sperăm că vom afla împreună în rândurile care urmează.
Anii ’60 sunt cei în care apare pe scenă Generația X. Din această generație fac parte cei născuți între anii 1966 și 1976.
O generație realistă și sceptică în același timp. O generație pentru care grija zilei de mâine încețoșează visurile îndepărtate, pentru care luminița de la capătul tunelului e privită ca sursă de lumină în întunericul acestuia, nu neapărat setată ca destinație.
În Vest, această generație este definită prin nesiguranță. Fie că vorbim de crize financiare, politice sau de 9/11, nesiguranța pe toate aceste paliere pare să fie motivul principal al pesimismului caracteristic Generației X. Lovită din toate părțile, această generație avea să se mai confrunte cu o problemă: lipsa locurilor de muncă. Criza financiară a lovit în momentul în care mulți membri ai generației anterioare, numită „Baby Boomers” se pregăteau să iasă la pensie, obligându-i pe aceștia să lase pentru mai târziu liniștea specifică bătrâneții și să-și păstreze locurile de muncă. Dar rămânerea lor pe piața muncii a însemnat job-uri mai puține și mai proaste pentru reprezentanții Generației X, conform marketwatch.com.
Pesimismul este cuvânt de ordine și pentru românii născuți între anii 1966 și 1977. Aici, această generație este cunoscută sub numele de generația decrețeilor, din cauza Decretului 770, promulgat la 2 octombrie 1966, care interzicea avortul la cerere. Ceaușescu devenise alarmat de faptul că natalitatea era în continuă scădere și acest lucru, credea el, era datorat exclusiv legislației permisive la avorturi de până în 1966. În fapt, legislația permisivă era doar o unealtă, adevăratul motiv pentru care femeile din România alegeau să avorteze era constituit de situația economică precară. Astfel, în România, pesimismul existent era hrănit de imposibilitatea aprecierii finalului regimului comunist.
Generația următoare, formată din cei născuți între anii 1977 și 1994 a fost supranumită Generația Y sau Generația Milenară.
Evoluția tehnologică și multiculturalismul sunt definitorii pentru aceasta. Segmentați în grupuri din ce în ce mai mici, datorită canalelor TV multiple și a internetului, oamenilor politici le-a fost din ce în ce mai greu să mulțumească o parte cât mai mare dintre aceștia. Astfel, 50% dintre americanii din Generația Milenară se declară apolitici.
O problemă cu care se confruntă membrii Generației Milenare este lipsa realismului. Față de membrii generației X, aceștia au fost crescuți cu imboldul că orice este posibil. Așteptările nerealiste față de viitor le-au provocat adevărate deziluzii. Astfel, ieșiți de pe băncile școlii s-au văzut nevoiți să se angajeze în domenii total diferite față de ariile de studiu pentru care optaseră sau chiar să se angajeze pe posturi pentru care erau supracalificați. Tehnologia este parte integrată din viața Milenarilor și putem observa asta din câteva statistici prezentate de whatis.techtarget.com: aceștia trimit în medie 50 de mesaje pe zi și nu mai puțin de 55% dintre ei au postat pe social media unul sau mai multe selfie-uri, în timp ce din rândurile Generației X doar 20% au făcut acest lucru.
Situația Milenarilor din România nu este cu mult diferită de a celor din Vest. Dependența de tehnologie, visurile mari de pe băncile școlii eșuate în locuri de muncă la McDonald’s și indiferența față de situația politică a țării sunt definitorii. Pe acest ultim segment lucrurile par să se fi schimbat în ultima perioadă. De la protestele privind exploatările de la Roșia Montană, Pungești, alegerile prezidențiale din 2014 și protestele în urma tragediei din Colectiv, reprezentanții Milenarilor din România și-au antrenat spiritul civic, nemairămânând indiferenți la crizele sociale și/sau politice. Astfel, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2014, 58% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani și-au exercitat dreptul de a vota(acest segment de votanți se încadrează în Generația Y, cu mici excepții la limite).
Generația Z îi cuprinde pe aceia născuți între anii 1995 și 2012.
Este devreme să facem afirmații despre impactul lor în societate, dar cu ajutorul imaginației putem proiecta o imagine de ansamblu. Conform unui interviu luat de site-ul Time unui tânăr american în vârstă de 14 ani, acesta nu își amintește viața de dinainte de aplicații precum Instagram sau Snapchat. Acest lucru ne spune că intimitatea va căpăta cu totul alte valențe pentru cei din Generația Z și poate prinde contur pe ideea de cine poate sau nu să-mi vadă o anumită postare de pe Facebook. Astfel, ceea ce pentru un reprezentant al Generației X însemna un lucru intim și personal, cunoscut lui și partenerului de viață sau familiei (precum o poză de la mare în costume de baie), pentru reprezentanții Generației Y și Z, intim și personal înseamnă vizibil lor și prietenilor lor de pe Facebook. (de multe ori, de ordinul miilor).
Un lucru bun legat de revoluția tehnologică poate fi acela că trăindu-și întreaga viață interconectați, reprezentanții Generației Z vor avea șansa să devină empatici și cu problemele celor aflați la mii de km distanță, nu doar cu problemele proprii, a celor din țările vecine sau din locurile în care au cunoștințe. În acest sens, diferențele majore în materie economică, politică și socială existente între popoare și continente vor avea șansa să se diminueze din ce în ce mai mult. Putem lua ca exemplu tragedia creată de teroriști la Paris, în data de 13.11.2015. Zeci de mii de oameni s-au solidarizat într-o formă sau alta cu francezii, lucru absolut de lăudat. Dar câți oameni au auzit oare de atacurile teroriste din Tunisia, Nigeria, Afganistan, Libia, Camerun, Egipt sau Yemen? Toate petrecute în 2015. Câți s-au solidarizat pe Facebook cu Franța și câți cu restul statelor? Măcar din punctul de vedere al conștientizării, putem spera că Generația Z se va descurca mai bine ca Generațiile X și Y.
Comentează