A semănat 'TORNADO' și a cules o condamnare definitivă și un dosar de crimă organizată - Cum arată pe interior operațiunea lui Dragomir față de Kovesi

Procurorii DIICOT au trimis în judecată, după patru ani de cercetări amănunțite, dosarul Black Cube, în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, în prezent urmărit european și internațional, a plătit sume grele de bani unei firme străine care să îl ajute să compromită imaginea fostei șefe DNA Laura Codruța Kovesi.

Daniel Dragomir este fostul ofițer al SRI care a fost condamnat recent, definitiv, la trei ani și zece luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupție ce aveau legătură cu funcția pe care o deținea în cadrul SRI. Mai precis acesta vindea informații pe bani și promitea traficarea influenței pe care o avea ca operativ al Serviciului patronului Avicola Crevedia, libanezul Rami Ghaziri.

DIICOT arată detaliat cum a plănuit în cele mai mici detalii fostul operativ SRI compormiterea fostei șefe DNA, care era interesul acestuia, ce fel de persoane potente financiar au pus umărul și mai ales mecanismele prin care puteau fi extrase date sensibile din viețile persoanelor luate la țintă.

Concret, anchetatorii DIICOT, pe baza probelor adunate, au refăcut filmul complet al plănuirii operațiunii denumite TORNADO, din cauza urgenței cu care ea trebuia să se desfășoare.

Mai precis, Dragomir se afla la un pas de prima decizie din dosarul său de corupție, aflat la acel moment pe rolul Tribunalului București.

A fost mereu conștient de sfera penală în care intră

Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime), arată DIICOT.

Dragomir era totodată conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului.

Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul numitului *** - cetăţean israelian, fost acţionar majoritar la S.c. *** s.A., condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A. - inculpatul Dragomir a intrat în legătură cu reprezentantul unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.

Sub aspectul „partenerilor” aleşi de către inculpatul D.D. pentru realizarea scopului infracţional, este de menţionat că *** cu sediul în Tel Aviv, Israel şi *** cu sediul în Londra, Marea Britanie sunt două companii ce funcţionează sub unica denumire de „BlackCube”.

Potrivit surselor deschise (pagina web dedicata www.blackcube.com), obiectul de activitate al firmei include şi culegerea şi analiza de informaţii (activităţi specifice de detectivi), servicii realizate de persoane cu experienţă în activităţile de culegere de informaţii, provenite din unităţi israeliene de elita în domeniu (intelligence).

Aceste atuuri au determinat aprecierea serviciului şi în afara ţărilor în care are puncte de lucru, atrăgând desfăşurarea de activităţi (denumite intern „proiecte”) inclusiv în Romania.

Firmă de intelligence cu aparență legală

Deşi în mod public, activitatea companiei este aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică - atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline).

Astfel a fost demarat şi proiectul „Tornado”, ce a format obiectul cercetărilor în cauza pendinte, ale cărui activităţi desfăşurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România - procurorul şef al DNA de la aceea dată.

Astfel, în primele luni ale anului 2016 (mai precis la datele de 01.02.2016 şi 16.03.2016), inculpatul D.D. a avut două întâlniri în Bucureşti cu inculpatul D.Z. , acesta din urmă fiind însoţit prima oară de o persoană de încredere a acestuia, martorul *** , care a şi înregistrat audio o parte a discuţiilor purtate cu aceea ocazie).

În cadrul întâlnirii iniţiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discuţii legate atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor şi metodelor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor precum şi orice fel de date informatice - fişiere şi eventuale alte înregistrări, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate şi coordonate pentru efectuarea investigaţiilor şi obţinerea respectivelor date, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, modalitatea de diseminare în media naţională şi internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit.

Astfel, la finalul acestei prime întrevederi, inculpaţii au căzut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilităţilor, metodelor şi resurselor financiare şi umane ce vor fi angrenate în respectiva operaţiune, inculpatul D.D. asumându-şi ca în scurt timp să obţină concursul şi sprijinul concret şi efectiv din partea altor persoane influente care să susţină proiectul atât din punct de vedere financiar cât şi din perspectiva diseminării datelor ce vor fi obţinute, pe canalele presei din România.

În prima parte a lunii martie 2016, inculpatul D.D. îi confirmă inculpatului D.Z. obţinerea interesului şi sprijinului necesar, la scurt timp, respectiv la data de având loc cea de-a doua întâlnire a acestora în Bucureşti.

Urgența operațiunii TORNADO

Momentul negocierii şi conturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul Dragomir a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 EUR, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administraţia prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte reînvestirea fostei şefe a D.N.A., *** .

Cu această ocazie, cei doi inculpaţi reiau discuţiile iniţiale, de această dată, inculpatul Dragomir  înmânându-i inculpatului D.Z. atât o sumă considerabilă de bani cât şi foarte multe date şi informaţii suplimentare (inclusiv un raport scris de investigaţii în mediul on-line cu privire la diverse articole şi date legate de procurorul şef DNA la acel moment), despre persoane şi situaţii de verificat, multe dintre respectivele date fiind nepublice (exp. - numere de telefon, zvonuri şi poveşti construite în jurul anumitor persoane), demersuri ce au condus şi au contribuit în continuare la determinarea în final a inculpatului D.Z. să treacă în scurt timp la organizarea, coordonarea şi realizarea operaţiunilor specifice proiectului contractat, operaţiuni finalizate în ziua de când doi dintre angajaţii firmei israeliene au şi fost depistaţi pe raza Mun. Bucureşti de către organele de urmărire penală.

Aşadar, cele două întâlniri iniţiale, în cadrul cărora inculpaţii Dragomir şi D.Z. au căzut de acord asupra întregului scenariu faptic ce urma a fi pus în practică, pentru obţinerea rezultatului şi efectului dorit, au constituit practic perioada în care s-a iniţiat demararea operaţiunii şi formarea în continuare a unei grupări infracţionale organizate care să ducă la bun sfârşit planul infracţional.

La foarte scurt timp, reprezentanţii companiei israeliene au procedat la formarea efectivă a echipelor operative, stabilirea coordonatorilor, trasarea sarcinilor, angrenarea resurselor financiare şi a logisticii tehnice necesare în vederea punerii în practică a întregii operaţiuni.

Astfel, inculpaţii Dragomir şi D.Z. au fost cei care au iniţiat constituirea grupului infracţional care să realizeze activităţile delictuoase destinate să conducă la atingerea obiectivului proiectului, inclusiv a unor activităţi de natură intruzivă, primul determinând demersurile infracţionale, acceptând urmările ilicite ale acestora şi mai apoi sprijinindu- le şi prin punerea la dispoziţie a unor date privind persoanele de investigat.

De altfel, inculpatul Dragomir , atât direct ( ca persoană direct interesată în succesul operaţiunii) cât şi indirect (ca interpus şi interfaţă a intereselor altor persoane/clienţi/grup de persoane, neidentificate până în prezent), era unul dintre beneficiarii operaţiunii, trebuind ca la sfârşit să intre în posesia raportului final cuprinzând analiza şi rezultatul datelor informatice şi oricăror alte date compromiţătoare, sensibile despre principalele ţinte vizate, date susceptibile a fi valorificate în interesul său şi al grupului din care făcea parte.

În aceste împrejurări a fost creată în cadrul „BlackCube” operaţiunea, denumită sugestiv, prin prisma urgenţei cu care trebuia acţionat, operaţiunea „TORNADO”, operaţiune ale cărei activităţi specifice de ordin tehnico-intruziv urmau să aibă loc, în urma cererii clientului/clienţilor doar pe teritoriul României.

Practici de crimă organizată la Black Cube

Aşadar, urmare a întâlnirilor prealabile şi iniţierii planului infracţional de către inculpaţii Dragomir şi D.Z. , acesta din urmă, împreună cu A.Y., persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul firmei israeliane BlackCube, prin cooptarea altor angajaţi ai firmei (inculpaţii W.R. , G.D. , G.F. , numitul Y.B. ş.a.), au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni informatice, constând în fapt în atacuri informatice de tip „phishing”, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii conturilor de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei şi transferul fără drept al conţinutului acestora.

D.Z. , împreună cu A.Y. au procedat astfel la formarea efectivă a echipelor operative, stabilirea coordonatorilor, trasarea sarcinilor, angrenarea resurselor financiare şi a logisticii tehnice necesare în vederea punerii în practică a întregii operaţiuni.

Mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind un înalt oficial din România, respectiv procurorul-şef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia.

În acest caz însă, strategia aleasă pentru obţinerea informaţiilor şi modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activităţi specifice unui grup infracţional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţii Dragomir şi D.Z..

Planul infracţional, discutat în prealabil la întâlnirile cu inculpatul Dragomir din 01.02.2016 şi 16.03.2016, a fost stabilit exact de către inculpaţii D.Z. şi A.Y., aflaţi la conducerea serviciului BlackCube, prin care au fost şi finanţate activităţile infracţionale derulate pe teritoriul României.

Grupul infracţional organizat astfel iniţiat şi constituit (prin acţiunile şi faptele concrete mai sus descrise) a avut în fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al poziţiei şi ierarhiei membrilor, o durată în timp şi o continuitate specifică, precum şi o coordonare a activităţilor concrete ale membrilor executanţi, prin raportare la rolul, contribuţia şi sarcina stabilită pentru fiecare dintre aceştia.

Astfel, în cadrul ierarhiei grupului infracţional organizat, a rezultat poziţia de lider şi coordonator principal a inculpatului D.Z., inculpatul A.Y. sprijinindu-l în luarea deciziilor şi punerea în aplicare a acestora.

În cadrul palierului de conducere, cei doi au fost secondaţi de către un alt angajat al serviciului BlackCube, G.F. , desemnat manager de proiect, cu atribuţii de supervizare şi coordonare directă a membrilor din palierul execuţional.

Lucru în celule infracționale

Este vorba despre celula infracţională ce urma să activeze inclusiv pe teritoriul României, din care făceau parte şi inculpaţii W.R. , G.D. şi Y.B. , precum şi echipa de investigatori S.P. şi Y.S. , care urma să acţioneze pe teritoriul Angliei şi să obţină prin aşa - zisele „interviuri” orice fel de informaţii de la persoanele indicate.

În realizarea planului infracţional, acestora li s-a asigurat toată logistica necesară (telefoane mobile, laptop-uri, harddisk-uri, unităţi de memorie etc.), precum şi cheltuielile de transport şi cazare pe teritoriul României şi nu numai, pe perioada acţiunilor operative.

Liderii grupării, inculpaţii D.Z. şi A.Y., îşi exercitau autoritatea şi îşi transmiteau dispoziţiile atât direct, cât şi prin intermediul coordonatorului imediat, inculpatul G.F. , prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanţă. Cel din urmă era persoana careia ulterior i se raporta rezultatul acţiunilor operative de către echipa de execuţie din România, informaţii pe care le aducea în continuare la cunoştinţa liderilor.

Astfel cum a fost gândită şi ulterior pusă în practică, activitatea desfăşurată urma sa cuprindă din punctul de vedere al palierului de execuţie, mai multe etape şi segmente infracţionale:

1. Stabilirea cercului de persoane (ţinte), de la care se bănuia şi se considera ca pot fi obținute informaţii sensibile/incriminatoare:

În această fază, au fost apreciate ca prezentând interes, persoane din familia şi anturajul apropiat al şefei DNA, persoane care după caz, de-a lungul timpului, au lucrat şi au fost implicate direct în activitatea concretă a DNA ori îşi desfăşoară activitatea specifică şi în prezent, persoane care au fost cercetate şi au avut anumite calităţi procesuale în cadrul anumitor dosare penale instrumentate de către DNA, etc.

Lista iniţială a vectorilor ţintă a fost stabilită de către coordonatorii grupului - potrivit datelor puse la dispoziţie de către inculpatul D.D. , însă pe parcursul derulării activităţii infracţionale, în funcţie de rezultatele obţinute, aceasta a făcut obiectul unor extinderi sau a concentrării eforturilor asupra anumitor subiecţi, în funcţie şi de indicaţiile primite de la inculpatul D.D. .

Ascendentul moral asupra celorlalte persoane implicate şi experienţa conducerii unor proiecte similare au făcut ca deciziile privind alcătuirea cercului - ţintă să fie atributul inculpaţilor D.Z. , A.Y. şi G.F. .

2. Stabilirea unor profile pentru toate persoanele ce urmau a constitui obiectul „investigaţiilor”:

În acest sens au fost întocmite multiple fişe, cuprinzând numele şi fotografia persoanei, relaţia cu ţinta (relaţie de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activităţi conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinţa), informaţii diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupatia actuala şi domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse în profile.

Unele dintre aceste informaţii au fost puse la dispoziţie chiar de către inculpatul Dragomir.

Se căutau vulnerabilități

Fiecare dintre aceste informaţii prezenta importanţă în conceptul strategic caracteristic BlackCube, respectiv:

căutarea şi exploatarea vulnerabilităţilor - privite fie prin prisma poziţiei subiectului faţă de ţinta finală (eventuale presiuni de orice natură exercitate asupra unei rude sau prieten apropiat ar putea genera şi disconfortul ţintei, constituind o formă de intimidare mascată), fie prin identificarea unor elemente potenţial compromiţătoare/denigratoare.

exploatarea unor interese legitime ale subiectilor (căutarea unui loc de munca rentabil, consolidarea imaginii de profesionist într-un anumit domeniu etc.) şi atragerea acestora în capcana caştigării încrederii, în scopul folosirii ulterioare ca surse de informaţii.

În concordanţă cu aptitudinile operative, Y.B. a fost cooptat încă din această fază, a culegerii de date; informaţiile obţinute au fost suplimentate pe parcursul derulării operaţiunii, acesta dând dovada de iniţiativă şi sprijin constant al inculpaţilor W.R. , G.D. şi în etapele următoare.

Toate aceste documente, precum şi orice fel de date şi informaţii obţinute din surse deschise şi vizând inclusiv date de contact ale persoanelor astfel vizate de acţiunile BlackCube, erau puse la dispoziţia echipei W.R. - G.D. , pentru a putea fi folosite în continuare în scopul infracţional prestabilit, respectiv contactarea telefonică a ţintelor, inducerea în eroare a acestora cu privire la persoana şi motivul abordării şi în final sustragerea conturilor de poştă electronică care ar fi putut conţine date compromiţătoare.

3. Analiza modalităţii optime de intrare în posesia unor astfel de informaţii de la respectivele persoane:

Modalitatea concretă de operare, deşi în concordanţă cu procedurile curente de lucru, a fost influenţată ca intensitate şi de timpul scurt avut la dispoziţie pentru obţinerea rezultatului scontat, urgenţa operaţiunii fiind subliniată de către inculpatul Dragomir.

Or, obţinerea unor date şi informaţii sensibile, într-un timp foarte scurt nu s-ar fi putut produce decât urmare a punerii în practică inclusiv a metodelor şi mijloacelor specifice de tehnică intruzivă pentru procurarea urgentă a acestor date sensibile, relevante, cu potenţial denigrator, mijloace infracţionale ce completau de altfel, în mod obişnuit, obiectul activităţilor investigativ - operative ale firmei de investigaţie israeliene, aspecte confirmate de altfel încă din faza de debut a operaţiunii.

Astfel, încă din momentul întâlnirii iniţiale cu inculpatul Dragomir (unul dintre beneficiarii proiectului), de la începutul luni februarie 2016, de la Bucureşti, partea israeliană a trasat inclusiv aspectele legate de resursele, capabilităţile şi modalităţile de obţinere a unui material final relevant, respectiv a diverselor date şi informaţii cu potenţial denigrator şi susceptibil a fi în continuare valorificate în mediul privat şi mai ales în domeniul social-media.

S-a exemplificat în acest sens, faptul că astfel de date pot fi căutate şi culese inclusiv din căsuţe poştale (corespondenţă electronică - mail-uri) sau alte tipuri de înregistrări electronice („tapes”) şi date informatice (fişiere), date care în mod evident nu puteau ajunge în posesia firmei de investigaţii israeliene, în mod legal (prin acordul sau voinţa titularilor legitimi), ci doar în urma unor acţiuni tehnico-intruzive în viaţa privată a persoanelor din lista de investigat, cu privire la care exista posibilitatea deţinerii unor astfel de materiale confidenţiale.

Aşadar, sub aceste aspecte, încă de la început, au fost stabilite, convenite şi pe deplin previzibile şi acceptate de către ambele părţi ale proiectului, atât paşii, etapele de execuţie, echipele şi resursa umană implicată, cât şi orice fel de modalităţi şi mijloace ce vor fi fost întreprinse în mod concret, inclusiv cele de natură nelegală, infracţională, destinate a conduce în final la procurarea şi obţinerea rezultatului pozitiv dorit.

„Patriot” fugar, istoric pe scurt

Daniel Dragomir și soția sa au fugit din România, cu o zi înainte ca fostul ofițer SRI să fie condamnat. Surse judiciare precizau la acea vreme că Dragomir a plecat cu mașina, alături de soția sa, pe data de 17 iunie, folosind ieșirea din țară pe cale rutieră, cu mașina personală, prin Arad.

El a fost dat în urmărire internațională.

Fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, a fost dat în urmărire de Poliţie, el nefiind găsit pentru a fi pus în aplicare mandatul de executare a pedepsei.

"Împotriva numitului Dragomir Daniel, Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 9358 din data de 18.06.2020, fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani si 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenta, spalare de bani şi participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata", se arată pe site-ul Poliţiei Române, unde Daniel Dragomir apare la categoria persoane urmărite.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în luna iunie, ca Daniel Dragomir, acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, ”să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de 10 luni închisoare (o treime din pedepsele care nu se execută), în final inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 10 luni închisoare în regim de detenţie”.

În cazul soţiei lui Dragomir, Zoica Dragomir, acuzată de complicitate la trafic de influenţă, pedeapsa este de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Pe parcursul termenului de supraveghere, aceastal va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 zile, în cadrul S.P.G.C. – Serviciul Public de Gospodărire Comunală sau în cadrul Primăriei Pantelimon.

De asemenea, de la fiecare dintre cei doi este confiscată suma de 1.015.176,66 lei.

”În baza unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti au efectuat verificări la mai multe adrese în vederea depistării unui bărbat de 42 de ani, condamnat definitiv”, a transmis, la acea vreme, Poliţia Capitalei.

Întrucât el nu a fost găsit, s-au făcut demersurile legale pentru a fi dat în urmărire.

Corupt de aproape 500.000 de euro

Conform procurorilor, în perioada octombrie 2012 - octombrie 2013, Dragomir, care îndeplinea funcţia de şef de grupare sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combaterea Terorismului din cadrul Serviciului Român de Informaţii, beneficiind de ajutorul soţiei sale, a pretins şi, ulterior, a primit de la omul de afaceri Rami Ghaziri, administrator al Agroli Crevedia, suma totală de 462.567 de euro.

Suma era compusă, potrivit anchetatorilor, din 374.078 euro, bani primiţi într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane, 70.575,87 euro reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionarii unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne şi 18.000 euro, reprezentând salariul lunar de 8.000 lei, primit de soţia lui Dragomir, Marinela Zoica, în calitate de administrator al firmei nou înfiinţate.

"Sumele de bani menţionate mai sus au fost pretinse şi primite de către inculpatul Dragomir Daniel, pentru a-şi folosi influenţa, prin prisma funcţiei deţinute, asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară”, au arătat procurorii DNA.

În sarcina lt. col. (r) Daniel Dragomir s-a mai reţinut că, în perioada octombrie 2012 - 15 februarie 2013, cât şi ulterior, "a folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al SRI, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, în scopul ilicit - propus şi realizat - al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis martorului denunţător accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia”, a mai arătat DNA în cursul urmăririi penale.