Premium
Majoritatea analiştilor financiari ai instituţiilor financiare internaţionale au cam înjumătăţit rata de creştere a economiei naţionale în acest an, acest lucru fiind consecinţa principală a acestui război asupra economiei româneşti, a declarat, joi, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
"Impactul crizei din Ucraina asupra economiei vine din două locuri: pe de o parte, din creşterea preţurilor la produsele energetice, cât şi la alimente, ceea ce reduce cererea, iar pe de altă parte, aversiunea puternică la risc generată de invazia Rusiei în Ucraina care, de asemenea, conduce la un comportament mai prudent atât al consumatorilor, cât şi al companiilor. De aici, o temperare a consumului şi a investiţiilor şi, toate acestea, duc la o reducere a cererii interne şi, implicit, la decelerarea ratei de creştere a PIB. Vedem că majoritatea analiştilor financiari ai instituţiilor financiare internaţionale au cam înjumătăţit rata de creştere a economiei naţionale în acest an. Dacă înainte de acest război se vorbea undeva de peste 4% sau undeva între 4 şi 5%, acum deja vorbim de cifre în jur de 2%, chiar sub 2%. Practic, s-a înjumătăţit anticipaţia de creştere economică. Acest lucru a fost consecinţa principală a acestui război asupra economiei româneşti", a explicat Adrian Codîrlaşu, la o conferinţă despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organizată de Oxygen Events.
El a subliniat că PNRR-ul, pe componenta energetică, punea accent pe trecerea către o economie sustenabilă sau verde prin investiţii în hidrogen, prin cumpărare de baterii care să lucreze în paralel cu centralele fotovoltaice sau cu cele eoliene, astfel încât să se asigure un curent constant, prin îmbunătăţirea infrastructurii energetice a României, informează Agerpres.ro.
"Aveau cumva de a face cu sustenabilitatea şi cu consumul mai mic de carbon. Practic, ceea ce se întâmplă în Rusia - şi vedem că deja la nivel european s-a luat această decizie de a renunţa la importul de produse energetice din Rusia, decizia este luată - şi PNRR-ul vine să susţină această decizie, investiţiile trec către partea de energie verde care se dezvoltă local. Cred că trebuie puse sancţiuni. De ce? Pentru ca orice baril de petrol importat de Uniunea Europeană sau gaz importat de Uniunea Europeană, practic susţine războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Trebuie stopate cât mai repede aceste importuri de gaze şi de petrol din Rusia pentru a stopa finanţarea dată de Uniunea Europeană către Rusia pentru a susţine acest război", a mai spus vicepreşedinte al CFA România.
El a subliniat că erau stabilite nişte ţinte de emisii de carbon. "Tocmai datorită faptului ca este nevoie încă de combustibili fosili, se pare că cel puţin o perioadă aplicarea acestor ţinte nu va mai fi atât de strictă, însă, pe termen lung, aceste ţinte rămân. Eu cred că pe termen lung ţintele trebuie să rămână exact aceleaşi şi această criză trebuie văzută ca o oportunitate pentru a face conversia către energie verde cât mai repede", a precizat Adrian Codîrlaşu.
