Adrian Năstase, fost prim-ministru și profesor de drept internațional, analizează situația actuală de pe scena politică internațională, în contextul crizei din Afganistan. Răspunzând la întrebarea „Ce se mai intâmplă cu dreptul international, in zilele noastre?”, Năstase afirmă că „răspunsul scurt ar fi – nu se mai intâmplă nimic”. Ulterior, recapitulând evoluțiile din ultima sută de ani de pe plan internațional, Adrian Năstase constată că liderii lumii invocă tot mai rar dreptul internațional și recurg la inovații politico-juridice generatoare de conflicte.
„Dreptul international este un „by product” al unei lumi multipolare. După primul Razboi mondial, am avut timp de două decenii un format multipolar, intrerupt de actiunile revizioniste ale Germaniei naziste. După al Doilea Razboi mondial, in perioada Războiului rece, din nou am avut un format bi/multipolar (Decalogul de la Helsinki, etc).
După incheierea Războiului rece, s-a instalat un model unipolar si o perioadă de tranzitie spre o nouă formulă de multipolaritate.
Dreptul este o modalitate de dialog si de convietuire/coabitare intre parteneri care isi respectă reciproc existenta. Un cod de comunicare reciproc acceptat in perioadele de multipolaritate.
Normativitatea internatională a reprezentat o extensie a evolutiei dreptului intern din diferite tări si care a preluat concepte validate in spatiul juridic intern. De aceea, au apărut tribunale internationale (Haga, etc) si diferite curti arbitrale. Pentru situatiile in care regulile nu se respectă.
In ultimile două decenii, dreptul international a fost supus unor presiuni noi si au fost formulate teorii care nu ar fi acceptate in jurisdictiile interne. Spre exemplu, „războiul preventiv”, „auto-apărare preventivă”, etc. Au apărut forme noi de agresiune (ne-reglementate international) – folosirea dronelor, etc.
După al doilea Razboi mondial, pedepsirea celor vinovati de incălcarea principiilor si a normelor (genocid sau crime impotriva umanitătii) s-a realizat prin aducerea lor in fata unui tribunal (Nurnberg, Tokyo, etc). Din acest motiv, au fost create si Tribunalul penal international sau diverse tribunale regionale.
Războiul din Afganistan s-a incheiat prin Acordul de la Doha. Atentatul monstruos, de zilele trecute, in care au murit peste 100 de persoane, inclusiv 13 militari americani, l-a determinat pe presedintele Biden să anunte că SUA se vor răzbuna, ceea ce a si făcut, omorand cu o dronă doi lideri ai ISIS-K.
Intrebarea pe care mi-o pun este dacă teoria statului de drept care cere ca cei vinovati să fie adusi in fata unui tribunal pentru a fi pedepsiti, nu este valabilă si in plan international?! Dacă nu este, atunci si alte tări ar putea prelua acest model pentru a pune in aplicare „justitia naturală”. Asa cum modelul „autodeterminării” Kosovo a fost preluat si de altii…
De vreo cincizeci de ani, mă ocup de analiza dreptului international. Din păcate, in ultima vreme, constat că nu au mai fost adoptate mari conventii multilaterale, iar dreptul international nu mai este invocat decât foarte rar in discursurile liderilor mondiali.
Pentru a-l invoca pe Titulescu, „forta dreptului” lasă (din nou) locul „dreptului fortei””, scrie Adrian Năstase pe blog.
Comentează