DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Adriana Săftoiu? Cătălin Predoiu? Sau bucureștenii aleg doar șmecherași?

Ar putea avea șanse Adriana Săftoiu sau Cătălin Predoiu la Primăria Capitalei, chit că nu au profil de șmecherași buni de gură și furt? Sunt bucureștenii masochiști și nu acceptă în fruntea Capitalei decât șmecherași care să-i facă din gură și să le ia banii? Dacă nu ești con artist, nu meriți să fii Primar General? Trebuie să arăți că ai față, călcătură și texte de escroc, că ești capabil să-i faci pe fraieri de bani, ca să te aleagă Primar al Capitalei?

Până acum, cu o excepție - în toamna lui 1996, numai șmecherași au câștigat primăria Capitalei. S-ar părea că victoria în alegerile pentru funcția de primar general este apanajul exclusiv al șmecherașilor. Bucureștenii au vrut băieți de băieți care scuipă din colțul gurii, te fac din vorbe și de bani. Și i-au avut. Niciun șmecheraș care a trecut pe la cârma Capitalei nu a dezamăgit. Și-a făcut mafie, și-a ținut clientela, asociații, amicii, neamurile și cariera politică pe banii bucureștenilor. Când visul tău de alegător bucureștean e un șmecheraș care să te facă din vorbe și să fugă cu banii, să nu te mire că asta ți se întâmplă de peste douăzeci de ani. Este alegătorul bucureștean asemenea femeii care vrea un bărbat adevărat, focos, care să-și dovedească virilitatea dând-o cu capul de calorifer de patru ori pe zi? Este fiecare primar al Capitalei de când se fac alegeri bărbatul visat care-și arată dragostea cu bâta de baseball sau parul autohton? Sunt furtul de miliarde din banii bucureștenilor și distrugerea orașului tradiții rupte din Rai?

Dacă ne uităm pe alegerile din 1992 încoace, așa se pare. Cu excepția lui Ciorbea, cel care oricum nu a stat mai mult de șase luni la cârma Capitalei, toți câștigătorii alegerilor se înscriu în profilul șmecherașului, de la Halaicu la Oprescu, trecând prin Lis și Băsescu.

Dar dacă nu profilul de șmecheraș a fost decisiv? Dacă motivele victoriilor electorale au fost altele?

În 1992 bucureștenii, după ce au trăit câteva mineriade feseniste și au fost ținta violențelor statului iliescian, au votat un reprezentant al opoziției, al partidelor democratice. Era normal. Că mai târziu Halaicu s-a dovedit un escroc e altă mâncare de pește. În 1992 bucureștenii nu au votat șmecherașul Halaicu, au votat reprezentantul partidelor democratice, un liberal.

În 1996 Ciorbea, nerdul cel mai nerd, îl învingea pe Ilie Năstase, tatăl șmecherașilor din lumea întreagă. Că între timp, în ani de zile, Ciorbea s-a dovedit un escroc nu le poate fi imputat bucureștenilor. Însă în 1996 bucureștenii au ales împotriva șmecherașului.

În 1997, după ce Victor Ciorbea a fost numit premier, bucureștenii l-au ales pe Lis, în dauna șmecherașului Oprescu. Nu l-au cerut ei și nu l-au votat cu entuziasm. Au votat ce le-au dat partidele democratice, ”opoziția”, tabăra pro-europeană, modernă și civilizată, liberalii și țărăniștii, intelectualii și anticomuniștii. Bucureștenii au votat atunci un țărănist, un reprezentant al antifeseniștilor (antipedeseriști, pe stil nou), un personaj recomandat de țărăniști, liberali, premier, președinte, intelectuali și anticomuniști. Bucureștenii l-au votat pe Lis ca proaspăt scos din zeama civilizației vestice și din suferința fecundă de la Aiud sau Sighet. Sau cel puțin asta au crezut că votează.

În 2000, după patru ani de dezamăgire, bucureștenii, nepregătiți să se îndrepte spre PSD, au ales ”a treia cale”, rebelul nici al ălora, nici al ălorlalți, pe Băsescu. A fost o mișcare care avea să anunțe succesul lui Vadim de la prezidențiale. Românii, și bucureștenii mai ales, dezamăgiți crunt de guvernarea CDR, dar neîncrezători și încă nevindecați după guvernarea fesenistă din 1990-1996, se îndreptau atunci spre outsideri radicali și vocali. În 2000 bucureștenii au votat haiducul celei de-a treia forțe, împotriva șmecherașului Oprescu.

În 2004, bucureștenii l-au reales pe Băsescu, sătui și exasperați de guvernarea Năstase, și deloc dispuși să aleagă un pesedist, fie el și diplomatul civilizat și intelectual Geoană (lumea uită, dar asta era imaginea lui Geoană în 2004, era un Cioloș și un Iohannis). Au preferat haiducul bătăios și dintr-o bucată, devenit simbolul rezistenței împotriva statului-mafiot și strivitor condus de Împăratul cel Bucălat.

Despre alegerile din 2005 nu e mare lucru de spus. Videanu a câștigat în fața lui Vanghelie. Oricine ar fi câștigat în fața lui Vanghelie. Vanghelie, șmecherașul cu mintea chinuită și verbul împiedicat, era prea mult chiar și pentru un oraș atât de încercat și neinspirat în alegeri. Da, Videanu era un escroc și-un șmecheraș care a învățat să-și facă clientul bucureștean la cântar de pe vremea când îi vindea castraveți la tarabă. Dar nu din acest motiv l-au ales bucureștenii. L-au ales fiindcă alternativa era un tălâmb periculos, adunat dintr-o bătaie cu șișuri și trimis în politică. Și apropo de asta, rămâne de văzut ce șanse are Ovidiu Raețchi în sectorul lui Vanghelie, cu fața lui de proaspăt ieșit din bibliotecă. Dacă Raețchi câștigă, dărâmă unul dintre cele mai solide mituri politice românești. E valabil și pentru Adriana Săftoiu sau Cătălin Predoiu, dacă vreunul dintre ei candidează la Primăria Generală și câștigă.

În 2008 bucureștenii au ales tipul clasic și definitoriu al șmecherașului de București. Mai puțin celebru dar mai inspirat și cu IQ-ul mai la purtător decât Ilie Năstase, Oprescu e poza din dreptul definiției șmecherașului de București, a băeatului. Genul care scuipă cuvintele ca pe semințe și pune punctul pe i cu flegme. Dar a fost ales Oprescu fiindcă era un șmecheraș? Ar fi fost ales Oprescu dacă era pesedist? Eu zic că nu. Oprescu a fost independentul care a făcut alegătorii să viseze. Exact. Vasile Blaga a avut o campanie extrem de slabă. A candidat forțat de Băsescu și de partid, fără tragere de inimă, și, se spune, sabotat copios chiar de Băsescu. A avut un program slab, tehnic, fără priză la public, comunicat prost sau deloc. Oprescu le-a vorbit bucureștenilor despre demnitate, a venit cu proiecte spectaculoase și îndrăznețe, de viitor, chit că erau complet aiuristice. Blaga a prezentat niște planuri, hârtii, hârți, s-a încurcat în detalii tehnice. Nu așa se face campanie. În campanie trebuie să faci alegătorii să viseze cu ochii deschiși sau să-i sperii cu povești horror despre inamici - depinde de tipul de campanie pe care îl faci. Însă recitarea unor detalii tehnice irelevante nu este cel mai fericit mod de a face campanie electorală. În 2008 Oprescu a câștigat alegerile fiindcă s-a prezentat ca independent și a făcut o campanie bună, spre deosebire de principalii lui contracandidați, Blaga și Orban, care au avut campanii extrem de prost făcute.

Nici despre 2012 nu e mare lucru de spus. Oprescu a fost susținut de USL și a câștigat pe valul USL. Oricum, alternativa din partea PDL, Prigoană, era sinistră. Ca să nu mai spunem că Prigoană a făcut blat și nu și-a pus nicio secundă problema să lupte. Nicușor Dan a avut o campanie bună însă cu scop limitat și fără susținerea unui partid mare. Nici în 2012 nu putem spune că a câștigat șmecherașul.

Să recapitulăm: în 1992 și 1996 bucureștenii au votat ”partidele democratice”, ”opoziția”, în 2000 au votat ”radicalul vocal”, ”a treia cale”, ”vadimul de București”, în 2004 au votat ”haiducul antipesedist”, în 2005 au votat ”dreapta”, ”ai noștri”, ”nevanghelie”, în 2008 au votat ”independentul care redă demnitatea”, în 2012 au votat ”USL”. Întâmplarea face ca toți aleșii, cu excepția lui Ciorbea, să se înscrie în profilul șmecherașului.

Nu bucureștenii aleg șmecherași. Partidele sunt convinse că doar șmecherașii sunt votabili (nu numai la București, oriunde în România, mai puțin în Ardeal) și, în consecință, le propun bucureștenilor șmecherași.

”Dreapta” i-a propus bucureștenilor pe Halaicu, Ciorbea, Lis, Chiriță, Băsescu, Blaga și Prigoană.

”Stânga” i-a propus bucureștenilor pe Cazimir Ionescu, Ilie Năstase, Oprescu, Geoană, Vanghelie și Diaconescu (la mișto).

Câte nume de politicieni frecventabili găsiți în listele de mai sus? Le-au propus partidele bucureștenilor altceva decât șmecherași și escroci și bucureștenii i-au respins? Să nu uităm că bucureștenii au ales tot ce le-au scuipat în față ”partidele democratice”, ”dreapta”, ”intelectualii”, ”lumea bună”, de la Halaicu la Băsescu. Din 1992 până acum bucureștenii nu au ales niciodată candidatul oficial al PSD, cel care candida sub sigla PSD. În 1992 au votat un liberal, în 1996 și 1997 au votat țărăniști, în 2000, 2004 și 2005 au ales un democrat, în 2008 și 2012, un independent. Oprescu e primul candidat asociat cu PSD care a câștigat alegerile și a făcut-o doar ca independent.

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.