Premium
Curtea Constituțională a constatat în ședința de joi, în cadrul unui control a posteriori (după promulgarea legii), că legea prin care au fost abrogate pensiile speciale ale parlamentarilor este neconstituțională. Analiza s-a rezumat la aspecte extrinseci, adică la procedura prin care legea a ajuns să fie adoptată. Cum această procedură a fost viciată, Curtea nu a mers mai departe în verificarea unor obiecții intrinseci, referitoare la fondul legii. Cu alte cuvinte, parlamentarii nu au fost în stare să parcurgă pașii procedurali pentru abrogarea propriilor pensii speciale, după care au aruncat problema în ograda CCR.
Și mai surprinzătoare au fost unele reacții la decizia CCR. Dacă USR și PSD, așa cum era de așteptat, au continuat festivalul populismului și au anunțat că vor depune noi propuneri legislative pentru abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, PNL a făcut un ghiveci de norme și interpretări prin care a transmis că pensiile speciale nu mai există, deși legea de abrogare a fost declarată neconstituțională. Paradoxal, vârf de lance a fost tocmai un membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, ale cărui argumente le dezbatem sumar în rândurile următoare.
Vechea normă e reactivată
Potrivit PNL, „decizia Curții Constituționale nu repune în vigoare textul care a fost abrogat prin legea declarată neconstituțională! Deci nu există și nu va exista normă legală de acordare a unor pensii speciale noi!”. Această poziție se bazează, cel mai probabil, pe articolul 64, alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.”
Argumentul PNL nu este unul valid din simplul motiv că o decizie de neconstituționalitate (cum avem în cazul analizat), nu echivalează cu o lege de abrogare a abrogării (cum avem în scenariul Legii 24/2000). Acest lucru reiese clar din jurisprudența bogată a CCR pe această temă.
Curtea a reținut că „în cazul constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii de abrogare, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte”, deoarece „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale (...), sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ”. Această interpretare se regăsește în numeroare decizii CCR, printre care 20/2000, 62/2007, 104/2007, 404/2009, 778/2009, 783/2009, 124/2010, 414/2010, 1039/2012, 206/2013, 447/2013.
Efectul erga omnes al deciziilor CCR
Se mai susține, în poziția PNL, că decizia CCR „generează efecte strict în privința foștilor parlamentari care au deschis procese și se aflau la pensie la data abrogării normei care prevedea pensia specială în Statutul deputaților și senatorilor”.
În acest caz, s-ar părea că ne afăm în fața unei confuzii prin asimilare cu domeniul contenciosului administrativ. În cazul contenciosului constituțional, așa cum explica fostul judecător CCR Constantin Doldur, într-o analiză publicată pe site-ul Curții, „decizia prin care Curtea Constituţională, în exercitarea controlului concret, posterior, rezolvă, prin admitere, excepţia de neconstituţionalitate este obligatorie şi produce efecte erga omnes şi nu numai inter partes litigantes, deşi este pronunţată în cadrul unui litigiu care există în faţa justiţiei între anumite părţi determinate”.
Așa cum s-a mai spus, controlul constituţionalităţii o chestiune de ordine publică, deciziile Curţii Constituţionale urmând să producă efecte erga omnes.
E nevoie de o nouă lege
În fine, ultimul aspect invocat de reprezentanții PNL se referă la faptul că nu este nevoie de un nou proiect de lege/ o nouă propunere legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, ci „după publicarea în M.Of. a motivării deciziei CCR se va declanșa reexaminarea legii declarate neconstituționale, conform Regulamentelor celor două camere parlamentare”.
În mod evident, chestiunea reexaminării legii, prevăzută de art. 147 alin. (2) din Constituție și de art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 – privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, se referă la „cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora”.
În cazul legii prin care au fost abrogate pensiile speciale ale parlamentarilor este vorba despre un control de constituționalitate a posteriori, după ce legea a fost promulgată. În această situație, nu mai poate fi vorba despre o reexaminare a legii, ci doar de o punere în acord cu prevederile Constituției, eventual în termenul de 45 de zile de la publicarea în M.Of,. Or acest lucru se poate face doar printr-o nouă inițiativă legislativă.
