Premium
Anul 2016 va fi unul electoral, în România, când se vor organiza două scrutine electorale: alegerile locale și parlamentare.
În comparație cu alegerile din 2012, cele din 2016 se vor organiza după reguli noi. Primele alegeri din 2016 vor fi cele locale.
Cu această ocazie sistemul de vot este puțin diferit: șefii de consilii județene vor fi aleși de către Consilii și nu direct de către populație, ca până acum.
O altă schimbare va fi adusă de faptul că s-ar putea să vedem mai mulți candidați. Sub vechile legi era nevoie de 25.000 de semnături pentru a înființa un partid, iar acest număr trebuia reconfirmat la fiecare ciclu electoral. Potrivit unei legi care a fost adoptată recent este nevoie de doar trei membri inițiatori.
Asta nu înseamnă că orice partid cu trei membri poate propune candidați.
Legea introduce un minim de semnături de susținere la înscriere, adică 100 de susținători pentru comune, 500 pentru orașe de rangul 2 și 3 și 1.000 de susținători pentru județe, municipii și pentru București (dar nu mai puțin de 1% din lista electorală).
Matematic, cel mai simplu ar fi să candidezi în marile municipii sau la nivel județean, unde pragul poate tinde spre limita de 1%. Dar și în comunele unde „toată lumea cunoaște pe toată lumea” noi partide sau candidați independenți s-ar putea înscrie în cura electorală.
În schimb, în orașe și micile municipii numărul de semnături ar putea atinge și 5% din alegători.
Alegeri parlamentare - Care sunt noutățile
După scrutinul în care vom vota administrația locală, urmează alegerile în care ne vom alege parlamentarii.
Principala schimbare constă în tranziția de la votul „uninominal” de până acum la votul pe liste.
Astfel că noul Parlament va fi mai mic, în comparație cu cel actual care depășește peste 500 de parlamentari. Dar, în continuare, vor exista mai mult de 300 de deputați și senatori. Printre altele, Constituția și legile garantează 18 locuri pentru minoritățile istorice. 18 locuri din 300 ar însemna 6%; și nimeni nu vrea să ofere minorităților atât de mult.
La alegerile generale am putea vedea candidații fantomă. Legea cere desființarea partidelor care nu depun un minim de candidaturi la 2 rânduri de alegeri consecutive, exclusiv cele prezidențiale. Dacă ești un partid mic și nou, nu prea îți vine să candidezi la alegerile europarlamentare.
Acolo ai nevoie de susținerea a 1% din lista electorală. Deci trebuie să candidezi la alegerile locale și cele generale (parlamentare). Asă că partidele de interes local vor trebui (singure sau în alianță) să propună candidaturi de formă.
Să vorbim puțin și despre finanțare...
La o primă lectură, legea caută să limiteze puterea banilor în politică. Pentru partidele care îndeplinesc anumite condiții minime statul asigură finanțare atât pentru campania electorală cât și pentru funcționarea partidului între campanii.
Destui membri de partid par mulțumiți: un regim mai strict al cheltuielilor pentru toată lumea poate însemna o probabilitate mai mică de a fi anchetat de DNA.
La o a doua lectură, rămâne loc de manevră și pentru „marii combinatori”. Regimul împrumuturilor, spre exemplu, este interpretabil și, în viziunea mai multor organizații ale societății civile, permite fie nereturnarea împrumutului (finanțare mascată), fie returnarea și socotirea lui în alt ciclu de finanțare decât cel în care au fost cheltuiți banii.
Există și consecințe mai amuzante. Spre exemplu partidul X depune candidatură „pe bune” la primăria reședinței de județ. Dar, ca să nu fie desființat, același partid depune candidatură și în comunele din județ. Partidul își face campanie doar în capitala de județ.
Dar, dacă atinge un număr minim de voturi, partidul X va putea deconta cheltuieli fantomă și în comune, atâta vreme cât produce chitanțe doveditoare.
Peste aceste chichițe legislative rămâne o întrebare de principiu: dacă un partid este finanțat pe baza unor praguri și nu proporțional cu numărul de voturi, oare nu înseamnă asta că unele voturi prețuiesc mai mult decât celelalte?
Per total, alegerile din 2016 vor avea un caracter ușor experimental. Problemele cele mai mediatizate (sistemul de vot, dificultatea de a înființa un partid) au primit o rezolvare. Dar, pe parcursul alegerilor, cred că se vor vedea unele hibe ale legii are vor trebui, din nou!, corectate.
*Andrei Tiut participă la campania Politică fără Bariere, care urmărește simplificarea accesului cetățenilor la politică.
