Alegeri legislative în Senegal pe fondul unei animozităţi politice crescânde

Senegalul votează duminică în alegeri legislative la care se vor confrunta partidul la putere al preşedintelui Macky Sall împotriva unei coaliţii de opoziţie energizate de creşterea preţurilor la alimente şi temerile că Sall ar putea candida pentru un al treilea mandat controversat, relatează Reuters.

Contextul politic din ţara de 17,5 milioane de locuitori, considerată printre cele mai stabile democraţii din Africa de Vest, a devenit din ce în ce mai aspru, alimentat parţial de refuzul lui Sall de a exclude încălcarea termenului limită pentru a candida în 2024, potrivit Agerpres.

Protestele violente au izbucnit anul trecut după ce principalul adversar al lui Sall, Ousmane Sonko, a fost arestat sub acuzaţia de viol. Sonko, plasat pe locul al treilea la ultimele alegeri prezidenţiale din 2019, respinge acuzaţiile şi spune că sunt motivate politic.

Protestele au izbucnit din nou luna trecută după ce principala listă primară a candidaţilor parlamentari ai coaliţiei de opoziţie,

care îl includea pe Sonko, a fost descalificată din motive tehnice. Ca rezultat, lista de rezervă a coaliţiei - constând în mare parte din

necunoscuţi - va fi pe buletinul de vot.

Coaliţia la putere a lui Sall, Benno Bokk Yakaar, încearcă să îşi păstreze majoritatea de peste trei sferturi din

locurile parlamentare.

Sall a ajuns la putere în 2012 şi a fost ales din nou în 2019.

El a făcut campanie pentru proiecte de construcţii de mare valoare, precum o linie de tren de mare viteză şi un centru de conferinţe, şi de asemenea producţia de petrol şi gaze.

Adversarii săi au profitat de frustrările tot mai mari pe fondul dificultăţilor economice cauzate de pandemia de coronavirus şi creşterea preţurilor la combustibil şi alimente.

Refuzul lui Sall de a exclude public o candidatură în 2024 a stârnit temeri că el va călca pe urmele preşedintelui Coastei de Fildeş Alassane Ouattara şi ale fostului preşedinte al Guineei Alpha Conde. Ambii au candidat şi câştigat al treilea mandat în 2020

argumentând că noile constituţii au resetat limitele celor doi mandate.

Senegalul a adoptat revizuiri constituţionale, care printre altele au redus mandatele prezidenţiale de la şapte la cinci ani, în

2016. Sall a refuzat să comenteze intenţiile sale pentru 2024.