Premium
Adevarul:
Scandalul construirii unei moschei în centrul Bucureştiului dezgroapă probleme şi decizii mult mai vechi. Totul a început de la hotărârea de a încheia un protocol pe probleme de culte între România şi Turcia, luată de regimul politic la începutul anilor 2000. Condiţiile au fost stipulate fără consultarea Bisericii Ortodoxe Române. În protocol se prevedea că România şi Turcia se angajau să acorde reciproc imobile pentru ridicarea unor lăcaşuri de cult pentru comunitatea musulmană, respectiv creştină din ţările lor.
Cel mai probabil, discuţiile au început în anul 2001, când preşedinte era Ion Iliescu, prim-ministru era Adrian Năstase, iar primar general al Capitalei era Traian Băsescu.
Informaţia a fost dezvăluită chiar de Băsescu, care a declarat, în iulie 2015, că „de peste 14 ani se poartă o discuţie la nivel bilateral între România şi Turcia, care vizează construcţia unei geamii sau moschei la Bucureşti simultan cu construcţia unei biserici ortodoxe la Istanbul, care să se numească «Biserica Constantin Brâncoveanu». Nimeni n-a îndrăznit până acum să cedeze la această paritate“.
Cu o lună înainte de această declaraţie a fostului preşedinte, „Adevărul“ relata în premieră că Muftiatul Cultului Musulman va construi o moschee de 1.500 locuri pe terenul atribuit de Guvernul României, în zona Romexpo din Bucureşti.
Ultima menţiune legată de moschee, înainte de izbucnirea scandalului din vara 2015, vine din februarie 2014, când presa relata că preşedintele (de atunci) Traian Băsescu l-a asigurat la Ankara pe premierul turc (de atunci) Recep Tayyip Erdoğan că Primăria Capitalei a declanşat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee. „Aş vrea să încep cu o problemă care a fost în oarecare dispută azi-dimineaţă. Am verificat şi vă pot spune că, într-adevăr, Primăria Capitalei a declanşat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee“, i-a spus Băsescu în debutul întrevederii cu Erdoğan.
Varianta turcilor
Turcia ar fi pregătită să ofere României, la schimb, teren pentru construirea unei biserici creştin-ortodoxe în Istanbul. Acest lucru este susţinut de surse oficiale, care au declarat pentru „Adevărul“ că statul condus de Recep Tayyip Erdoğan aşteaptă doar solicitarea părţii române pentru ridicarea lăcaşului de cult.
„Patriarhia este cea care doreşte o capelă şi un loc de cazare pentru pelerini, mai degrabă decât o biserică. Dacă este dorinţa pentru construirea unei biserici, noi suntem pregătiţi să acţionăm. De fapt, aprobările iniţiale fuseseră luate pentru o biserică“, au ţinut să precizeze oficialii turci.
Numai că, deşi cele două ţări conveniseră în anii 2000 protocolul pentru culte, România a renunţat, pe parcurs, la ideea unei biserici, reducându-şi pretenţiile la un aşezământ şi o capelă pentru pelerini. Totodată, respectându-şi promisiunea, ţara noastră a oferit terenul dorit de administraţia turcă pentru construcţia moscheii din Bucureşti cu o capacitate de 1.500 locuri. În România, cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, se află 70.000 musulmani, iar în Bucureşti trăiesc 10.000 musulmani (cetăţeni români şi străini). Turcia are o populaţie de 70 de milioane de oameni, dintre care 10 milioane stau în Istanbul, iar 4 milioane - în capitala Ankara. În Turcia există o comunitate de 200.000 români.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române explică rolul jucat de Patriarhie în acest protocol româno-turc.
„Ideea unei biserici în Istanbul vine din partea politicului. Patriarhia n-a făcut niciodată această solicitare, pentru că bisericile ortodoxe din Istanbul sunt suficiente pentru românii de acolo. Există o biserică în Istanbul, Sfânta Parascheva (Paraschevi, cum spun grecii), construită de Constantin Brâncoveanu, unde slujeşte un preot român şi unde vin românii din Istanbul şi din împrejurimi. Necesităţile spirituale şi liturgice ale credincioşilor noştri sunt acoperite. Pragmatic vorbind, o biserică nouă nu are justificare, astfel că un aşezământ şi o capelă pentru miile de pelerini români ar fi potrivite.
Din punct de vedere bisericesc, unui nou lăcaş de cult îi este necesar acordul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, vechiul nume al Istanbulului. Vestea că autorităţile turce sunt pregătite pentru o biserică nu o putem lua imediat în calcul, pentru că nu ni s-a comunicat nimic oficial, iar negocierile se poartă între guverne. Patriarhiei i s-a cerut doar un punct de vedere. Nouă nu ni s-a solicitat o părere referitoare la construirea unei biserici în Istanbul, ci doar una cu privire la construirea moscheii din Bucureşti. Asta s-a întâmplat în anul 2005“, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Digi24:
Bucureștiul devine o destinație turistică tot mai interesantă, comparabilă cu Praga și Berlinul, apreciază un amplu comentariu publicat marți în ziarul francez ''Le Monde'', care include și recomandări detaliate pentru o posibilă călătorie de trei zile în capitala României.
Supranumit ''Micul Paris al Balcanilor'', Bucureștiul nu are întregul farmec al Orașului Luminilor, dar merită vizitat pentru bogatul său patrimoniu istoric, zona centrală cu cafenelele originale, galerii de artă și magazine de lux, precum și pentru restaurantele ''care dau un gust bun vacanțelor în România'', susține publicația franceză citată de Agerpres, menționând și argumentul prețurilor, cele mai mici prin comparație cu restul capitalelor europene.
Prima impresie este tulburătoare: un oraș al promotorilor imobiliari și al macaralelor, în care, pe o arteră centrală și plină de viață cum este Calea Victoriei, se găsesc hoteluri internaționale alături de biserici ortodoxe din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și clădiri neoclasice de la începutul secolului trecut, în vecinătatea unor turnuri din beton și sticlă.
Printre obiectivele propuse unui eventual turist se numără Ateneul, cu ''acustica sa excepțională'' și o frescă ilustrând istoria României, Piața Revoluției și Cercul Militar Național, cu o arhitectură în stil neoclasic și un ''interior ultra-kitsch'', unde se poate lua o gustare, un prânz sau o cină. Lista continuă cu Muzeul Național de Artă, clădire afectată în timpul revoluției din decembrie 1989, care deține ''foarte frumoase colecții'', printre care se remarcă cele de artă medievală și ''surprinzătoarea'' galerie de artă modernă românească. Plimbarea pe Calea Victoriei ar trebui să cuprindă și Muzeul George Enescu, aflat într-unul dintre cele mai frumoase edificii bucureștene, cu ''superbe'' elemente Art nouveau, este de părere autorul articolului.
Romania Libera:
Fără noi investiţii, România mai poate produce ţiţei cel mult 12 ani şi gaze naturale cel mult nouă ani, potrivit specialiștilor din domeniu. Totuși, deocamdată nu avem nevoie de importuri.
Expertul în petrol şi gaze Tudor Popescu a declarat pentru „România liberă“ că în prezent informaţia că în Marea Neagră s-au descoperit 80 de miliarde de metri cubi de gaze este nesigură. “E posibil ca prin anul 2020 să avem ceva cert şi să scoatem şi petrol de acolo”, a precizat acesta. Pe de altă parte, Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Companiilor Petroliere, a afirmat pentru Digi 24 că, de la câştigarea la Haga a controlului românesc asupra platoului marin din zona Insulei Şerpilor, tot platoul marin a fost împărţit în 14 perimetre, unde se fac acum prospecţiuni.
Dar, pe lângă prețul scăzut al petrolului, o problemă este și cea a transportului. Clasic, acesta se face cu tancuri petroliere, care duc câte 300.000 de tone în containere marine. “Este o metodă foarte sigură până-ntr-o zi, când se sparge unul şi faci Marea Neagră albastră”, a precizat Tudor Popescu. O altă variantă este edificarea unei conducte de transport pe fundul mării, unde mişcările tectonice pot duce într-adevăr la ruperea oleoductului, dar se întrerupe transportul şi se limitează distrugerile şi pierderile. Numai că investiţiile necesare pentru forarea marină la adâncime (deep water drilling) şi pentru transportul pe conductă al ţiţeiului extras sunt însă, în acest moment, nerentabile, potrivit expertului.
Companiile mari nu mai bagă bani în această activitate, pentru că au foarte mult petrol ieftin în Orient. “Nu e interesat nimeni să facă acum deep water drilling. Iranul, ieşit de sub embargo, intră pe piaţa globală cu 80.000 de barili de petrol pe zi. În perspectivă, se prefigurează că ISIS va fi învins şi se va putea extrage ţiţei din Siria şi Irak, iar preţul petrolului va rămâne tot scăzut. Până când acesta va creşte iar, astfel de exploatări scumpe nu sunt rentabile”, a declarat Tudor Popescu.
