Premium
Într-o analiză din Ziarul Financiar, jurnalistul Cristian Hostiuc prezintă principalele argumente care au determinat electoratul să nu voteze cu partidele de guvernământ, PSD și ALDE, în ciuda faptului că România traversează cea mai bună perioadă economică din istoria sa.
Ziarul Financiar:
Dacă Dragnea şi Tăriceanu şi-ar fi luat concediu fără plată după câştigarea alegerilor parlamentare din 2016 şi preluarea în forţă a guvernării, PSD şi ALDE ar fi câştigat şi alegerile europarlamentare fără probleme.
Creşterea economică mergea, salariile creşteau, trebuiau luate doar câteva măsuri economice şi populaţia urbană stătea acasă liniştită.
Dar Dragnea şi Tăriceanu (pentru că şi preşedintele Senatului are vina lui) au făcut tot posibilul să scoată la vot populaţia tânără, 18-35 de ani, cea cu venituri de peste 1000 de euro pe lună, iar aceasta şi-a dat voturile celorlalte partide, Alianţei USD/Plus şi PNL.
Marii câştigători ai creşterii economice din 2012 încoace, cele 10 oraşe şi judeţe - cele mai puternice economic – şi populaţia urbană a acestora nu au votat deloc PSD, deşi sunt principalii beneficiari ai măsurilor economice luate de PSd şi ALDE.
(...) Dar pe lângă discuţiile legate de justiţie, statul paralel şi statul de drept, care au ţinut vie agenda publică timp de doi ani şi jumătate, au mai fost câteva lucruri care au determinat populaţia urbană să iasă la vot împotriva PSD şi ALDE:
1. Retorica lui Dragnea şi Tăriceanu împotriva UE, împotriva celor de la Bruxelles, a adus voturi către USR/Plus şi PNL
2. Uber (dar şi celelalte firme de ride-sharing)
3. Retorica împotriva multinaţionalelor
4. Atacul asupra retailerilor străini
5. Celebra OUG 114 – o ordonanţă venită peste noapte care a stârnit o asemenea furtună, încât toată lumea a înţeles că e ceva grav.
6. Înlocuirea lui Mugur Isărescu de la BNR
7. Fantoma spitalelor de stat
8. Eternele autostrăzi care se tot anunţă, dar nu se fac
9. Creşterea salariilor în sectorul public a atras nemulţumirea celor din sectorul privat
10. Pilonul II de pensii
11. Miniştrii din epoca de piatră (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
S-a încercat odată asta în litera unui proiect constituţional european, dar eşecul a fost dureros şi, după cum vedeţi, a oprit orice iniţiaţivă legislativă ulterioară. lăsând totul în stadiul unui proiect frumos dar, cel puţin în condiţiile actuale de corectitudine politică absolută şi aşa cum arată repartiţia locurilor în Parlamentul European, cvasi-imposibil de reluat.
Numai că, între timp, sub spaima de mari proporţii creată de avansul ce pare inexorabil al extremei drepte, naţionaliste şi populiste, au început să se multiplice apelurile de a se construi un front comun împotriva corozivului şi ultra-violentului limbaj de ură şi intoleranţă care începe să se răspândească cu viteza cu care se întindea odinioară peste continentul nostru, inclusiv în România, valul fascismului şi naţional-socialismului.
Frontul european de reacţie rapidă începe să se constituie chiar acum, pe toate planurile, cu participarea a tot ceea ce continentul nostru are acum ca forţă luminată, umanistă şi propagatoare a valorilor care au dat identitate şi au conferit perenitate civilizaţiei europene. Printre aceste voci, aţi auzit-o în aceste zile, se numără şi cea a Papei Francisc cu al său strălucitor, uman şi credibil discurs despre religie şi misiunea sa de a crea puncte de contact între oameni de identităţi, credinţe şi aspiraţii naţionale diferite. Nu aţi auzit un discurs sec, habotnic şi într-un limbaj complet inaccesbil despre o credinţă care să-şi afirme unicitatea şi superioritatea absolută prin excluderea sau excomunicarea celorlalte. Şi nici nu aţi auzit că cineva sau un grup, doar fiindcă fac parte dintr-o anume Biserică, sunt singurii care vor fi primiţi în Paradis iar ceilalţi se vor zvârcoli pentru eternitate în focurile Iadului.
În esenţă, mesajul Papei Francisc a fost că există cu siguranţă un drum pe care trebuie să se meargă împreună în slujirea unei religii care cheamă la pacea între oameni şi în care dialogul este valoarea care ne poate deschide minţile şi sufletele spre minţile şi sufletele celorlalţi. Şi, împreună, toate acestea se pot întâmpla, trebuie să se întâmple şi este firesc să se întâmple în Grădina Maicii Domnului care, a spus-o din nou Suveranul Pontif, este România. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Papa Francisc a venit timp de trei zile într-una din țările din Europa care consideră, cu largă majoritate (în România 74 procente, conform unei cercetări Pew Research din 2018), că religia creștină este o componentă cheie a identității naționale. Cu o singura excepție, Portugalia, toate celelalte sunt țări din estul continentului, precum Polonia, Grecia, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova. În timp ce în Europa Occidentală, dar și în Cehia sau Letonia, aceasta dimensiune a devenit tot mai puțin relevantă.
Papa Francisc vine după exact 20 de ani de la vizita istorică din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, Romania fiind prima țară majoritar creștin-ortodoxă vizitată de un suveran pontif în ultima mie de ani, de la Marea Schismă din 1054. Atmosfera generală a fost una deosebit de caldă. Peste tot, la București, la Șumuleu Ciuc, la Iași sau Blaj, zeci de mii oameni (la Iași se estimează că ar fi fost în jur de 150 de mii) l-au întîmpinat pe Papa Francis cu o deosebită căldură. În plus, un lucru semnificativ, deși se știe că sunt și ierarhi care privesc cu unele rezerve vizita Papei și în ciuda tensiunilor încă existente legate de retrocedarea proprietăților greco-catolice confiscate de regimul comunist, conducerea BOR l-a tratat pe suveranul pontif cu toată considerația. După întîlnirea de la Palatul Patriarhiei Patriarhul Daniel l-a primit pe Papă la Catedrala Mîntuirii Neamului (a cărei construcție a fost sprijinită, printr-o donație semnificativă, și de Papa Ioan Paul al II-lea) unde a fost rostită rugăciunea „Tatăl Nostru” în română și latină.
Acest tratament este în deplin contrast cu primirea destul de ostilă de care Papa a avut parte în Bulgaria, cu mai puțin de o lună în urmă. Deși Patriarhul Neofit a avut totuși o întîlnire, de subliniat, doar privată, cu Sfîntul Părinte, conducerea Bisericii Ortodoxe Bulgare le-a interzis ierarhilor să apară la vreo rugăciune alături de el. Așa că Papa a fost lăsat singur la o slujbă oficiată în catedrala Sf. Nevski din Sofia. Mai mult, Mitropolitul Nicolai de Plovdiv l-a atacat virulent spunînd că „țelul său este acela de a uni toate religiile pentru a putea întîmpina astfel venirea Antihristului” și că „nu poți uni lumina cu întunericul”.(Mai multe detalii AICI)
