Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Analiză: Cine forțează războiul SUA cu Iranul?

SUA vs Iran

În opinia analistului Iulian Chifu, situația tensionată din Golful Persic pare să conducă lumea la un nou conflict major între SUA și Iran, de care țări precum Rusia, Israel, Arabia Saudită nu par a fi străine.

Adevărul:

Evenimentele din Golful Persic par a împinge lumea spre un război major între SUA şi Iran, în urma unui set de atacuri la adresa unor tancuri petroliere în largul Golfului Oman, care s-au soldat cu pagube majore la nave dar care au lăsat echipajele intacte, fără pierderi, şi cu navele plutind. O situaţie paradoxală de război hibrid, pusă pe seama Iranului, după ce tensiunile între Washington şi Teheran au crescut dramatic.
(...) Ucenicii vrăjitori şi joaca cu focul în operaţiuni acoperite sub steag fals
Fireşte că proba reală vine doar din ancheta şi studierea amănunţită a datelor, inclusiv a înregistrării, a elementelor de intelligence strict coordonate cu terţi actori din Golf. Şi, cel mai probabil, această analiză chiar are loc în această perioadă. Dar, până la aflarea rezultatelor, lucrurile sunt încă neclare.
Neclare sunt probele şi pentru europeni, care nu s-au grăbit să-şi susţină aliatul american – dar o vor face sigur dacă Teheranul începe îmbogăţirea uraniului; neclare, în mod poate interesat, pentru Rusia şi China; neclare, poate, chiar şi pentru administraţia Trump, motiv pentru care nu a avut loc o reacţie direct şi virulentă nici la primul atac de acum mai bine de o lună, când au fost vizate 4 petroliere, nici acum.
Aici se cere o dovadă dincolo de orice dubiu pentru a canaliza oprobiul comunităţii internaţionale şi alierea tuturor împotriva regimului Ayatollahilor. Dacă, însă, se dovedeşte că altcineva se joacă cu focul, lucrurile s-ar putea să se dovedească extrem de costisitoare. ”Neclare sunt probele şi pentru europeni, care nu s-au grăbit să-şi susţină aliatul american – dar o vor face sigur dacă Teheranul începe îmbogăţirea uraniului”.
Putem, teoretic, să avem de-a face cu o operaţie acoperită a Rusiei, Israelului, Arabiei Saudite sau a oricărui terţ - sau chiar o operaţiune de tip green on blue, a vreunui aliat sau un grup de interese chiar din SUA - cu calcule sofisticate vizând Orientul Mijlociu, Zona Golfului, preţul petrolului, schimbarea de regim în Iran sau înglodarea Americii lui Trump într-un război în Iran, după lansarea campaniei electorale pentru un nou mandat de preşedinte a lui Donald Trump din postura de a şasea opţiune, după 5 democraţi, în ordinea susţinerilor din sondajele de opinie de astăzi. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Votul anticipat nu e o filosofie deosebită, el a fost folosit prima oară la 1700, de Marea Britanie, spune la RFI Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică. Expertul precizează că este sceptic, personal, în privința votului electronic.
Președintele Klaus Iohannis a cerut recent Guvernului un proiect de lege pentru modificarea legislației electorale. Parlamentul a înființat o comisie în acest sens.
Ovidiu Voicu remarcă faptul că ”deocamdată, cârpim. Până să ajungem la un Cod Electoral coerent, mai avem puțin de lucru. În primul rând, ar trebui stabilit foarte clar care sunt metodele de a vota și acestea trebuie extinse. În momentul de față, cetățenii români pot vota doar în persoană, în secția de vot, în ziua votului. Deci este ceva foarte limitativ”.
Votul prin corespondență
Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică e de părere că ”sunt și alte metode care trebuie luate în discuție. Am avut votul prin corespondență testat o singură dată, la alegerile din 2016. Nici măcar nu avem un raport despre cum a funcționat și cum putem să-l îmbunătățim, dar votul prin corespondență se folosește de ani de zile, de sute de ani de zile în alte democrații”.
Votul anticipat
Ovidiu Voicu spune că ”avem vot anticipat, iată, a început discuția despre vot anticipat, adică dacă știi că nu ești acasă în ziua alegerilor, indiferent dacă ești în România sau în străinătate, să poți să te duci la o secție de vot stabilită și să-ți lași acolo buletinul de vot, cu o zi, două, o săptămână, o lună, în unele țări este până la trei luni (...). Nu e o filosofie deosebită, lucrul acesta este folosit de foarte multe țări. Cred că prima țară care l-a folosit pe la 1700 a fost Marea Britanie”. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Ponderea cea mai mare în această avuţie netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuţia netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.
În 2008 avuţia netă, care este formată din active imobiliare şi active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare şi 187 miliarde de lei activele financiare.
Dacă calculăm în euro, avuţia netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.
În 2008, preţurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, şi de aceea românii erau mai bogaţi.
Faţă de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.
În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuţiei populaţiei, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.
Norocul românilor şi al României este că peste 90% din populaţie este proprietară a apartamentelor şi caselor, faţă de un grad de proprietate cuprins între 55% şi 60% în Germania.
BNR observă că această avuţie netă este distribuită inegal, tendinţă care va creşte în următorii ani: cele mai bogate 10% gospodării deţin aproximativ 60% din această avuţie.
Investiţiile financiare (depozite bancare, cash, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuţiei nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creştere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuţia lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenţi deţin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenţi deţin doar 29%. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.