Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză realizată de Iulian Chifu pe tema organizării la București a Summitului celor Trei mări, dar și a viziunii președintelui Klaus Iohannis asupra politicii externe a României.
Adevărul:
Dacă defetismul şi criticismul orb împingea spre ignorarea completă a existenţei unui proiect, cu atât mai mult cu relevanţă strategică, al României, recentele reuniuni la Bucureşti ale Trilateralei Polonia-România-Turcia, dar mai ales summitul Celor Trei Mări, alături de formatul Bucureşti 9 arată că, în materie de politică Externă, de Apărare şi Securitate – politici ce intră în atribuţiile executive ale Preşedintelui, dar care nu pot fi realizate fără sprijinul Executiv, pentru coerenţă şi forţă de penetrare şi proiecţie – există linii extrem de clare şi, mai mult, asumarea de către România a unui leadership regional.
Summitul integrării intereselor strategice ale României şi ale regiunii
Pe 17-18 septembrie are loc la Bucureşti Summitul Iniţiativei celor trei mări, un format care s-a concretizat şi clarificat strategic şi care şi-a concretizat ambiţiile decantate în livrabile şi proiecte concrete. Mai mult, rolul României este evident, odată ce evoluţia Iniţiativei lansate de Croaţia şi promovată de Polonia cu precădere pe dimensiune americană a dobândit toate ancorele necesare coerenţei şi atractivităţii pentru toate statele din regiune.
Într-adevăr, e o performanţă ca, în regiunea noastră unde ambiţiile sunt proporţionale cu tinereţea noilor state şi unde mulţi revendică statutul de lideri regionali, negând fireşte ambiţiile celorlalţi, în regiunea unde divergenţele între diferiţii actori sunt în continuare relevante, în regiunea unde formatul Vişegrad 4, de exemplu, nu mai e capabil să livreze din cauza acestor divergenţe, munca asiduă şi minuţioasă, negocierea şi îndrăzneala de a căuta proiectul comun a reuşit să aducă 12 state să achieseze la o agendă de importanţă egală pentru toate.
Cred că aici rezidă avantajele României, manifestate prin activitatea pe dimensiunea Afacerilor Externe, la nivel guvernamental şi la nivelul Preşedinţiei, care a asumat conceptual acest proiect: ancorarea sa în spaţiul partenerilor strategici obligatorii – Statele Unite, Uniunea Europeană, Germania (şi e aici vorba despre efortul României de a contura perfect şi a evita contradicţiile ce generau reticenţele iniţiale ale Comisiei Europene, Preşedintele Jean-Claude Juncker venind la Bucureşti deopotrivă cu Ministrul de Externe german Heiko Maas şi cu Secretarul american pentru Energie, Rick Perry).(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Creşterea pensiilor cu 61% în anul 2020 este „un cadou electoral care va genera dereglări în economie, fiind ca o bombă cu ceas”, a declarat luni Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - CNIPMMR.
„În anul 2020, pentru că urmează alegeri şi pentru că se vor voturile celor 4 milioane şi ceva de pensionari, li se face un cadou electoral imens necorelat cu realităţile economice - de producţie, de productivitate, de import, monetare şi se dă peste cap toată economia naţională”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă reprezentantul Consiliului.
„Dacă această lege se aplică, în anul 2020 o să avem un puseu inflaţionist de minim 15%, vom avea o creştere a deficitului balanţei de plăţi în jur de 5 miliarde de euro, or să se deterioreze criteriile de convergenţă şi nu o să putem să mai intrăm în zona euro - încă nu ştiu câţi ani după ce se vor reface şi dacă se vor putea reface - şi nu vor fi respectate corelaţiile macroeconomice”, a spus liderul patronal.
Ovidiu Nicolaescu a mai precizat că „legea subminează stabilitatea economiei româneşti”, deoarece „creşterea de 61% într-un an (la 1.777 de lei), raportat la valoarea cuantumului punctului de pensie de la 1 iulie 2018 (1.100 de lei) nu este sustenabilă”. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
De săptămâna aceasta, compania AirFrance nu va mai asigura zborurile spre Teheran şi se adaugă astfel marilor grupuri occidentale ce se retrag din Iran pentru a evita sancţiunile promise de Washington: amenzi şi interdicţia de a se afla pe piaţa americană. Europenii se gândesc cum pot contracara decizia americană.
Situaţia este mult mai dramatică decât ceea ce s-a întâmplat între 2011 şi 2013, atunci când sancţiunile internaţionale au sugrumat economia ţării, explică Mahdi, proprietarul unei uzine de detergent pentru autoturisme, situate lângă Teheran. De când moneda locală, rialul iranian, este în scădere, proprietarul uzinei a fost nevoit să îşi reducă producţia şi să concedieze 28 din cei 40 de angajaţi. Iar omul se întreabă dacă nu cumva ar trebui să închidă mai bine uzina, în următoarele 6 luni.
Încă din martie, angajaţii afgani – numeroşi în Iran, au început să plece spre ţara natală ori spre Turcia, deoarece nu mai acceptau să fie plătiţi cu un rial care nu mai valorează nimic.
De la anunţul retragerii Statelor Unite din acordul nuclear, semnat în 2015 între Iran şi marile puteri internaţionale, Washington restabileşte unilateral severe sancţiuni împotriva Teheranului iar rialul iranian s-a depreciat cu 72% în raport cu dolarul.
O serie de grupuri occidentale îşi încetează parteneriatul iranian - Total, Daimler, Peugeot şi Renault.
AirFrance susţine că legătura nu va mai fi rentabilă odată cu abandonul pieţei iraniene anunţat de mai multe companii franceze.Măsuri similare sunt luate şi de operatorul britanic British Airways şi de cel olandez KLM. Zborurile Londra – Teheran vor fi sistate de pe 23 septembrie iar o zi mai târziu se opresc legăturile KLM, între Amsterdam şi Teheran.
Dar, pe 4 noiembrie va intra în vigoare cel de-al doilea set de sancţiuni anunţate de liderul de la Casa Albă, Donald Trump şi care vizează petrolul iranian. Primul viza tranzacţiile financiare şi importul de materie primă. Este penalizată şi achiziţia de autoturisme şi aviaţia comercială. (Mai multe detalii AICI)
