Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Analiză: Moscova a aruncat în aer negocierile americano-nord-coreene

AP
Kim Trump

Într-o analiză din Adevărul, Iulian Chifu descifrează jocul Rusiei care încearcă să contreze interesele americane prin susținerea dictatorilor și liderilor din zonele cu probleme.

Adevarul:

La scurt timp după întâlnirea Kim-Putin de la Vladivostok, Coreea de Nord a lansat o salvă cu numeroase proiectile tactice, cu raza scurtă, inclusiv o rachetă balistică cu combustibil solid, cu rază scurtă de acţiune.
Proiectilele şi rachetele implicate, al căror număr nu a fost precizat, au zburat între 70 şi 200 km şi s-au scufundat în Marea Japoniei, dar în afara Zonei Economice Exclusive a Japoniei, de 200 km de la linia uscatului său. E motivul pentru care Ministerul japonez al Apărării a anunţat că testele militare nu au reprezentat o ameninţare la adresa securităţii Japoniei.
Coincidenţa dintre această lansare - considerată o provocare de către comunicatul comun al şefilor de stat major al armelor întrunite, a intelligence-ului şi a Externelor sud-coreene, statul cel mai scandalizat de situaţia create – reflectă mai degrabă un modus operandi care deja aparţine Moscovei, de ceva mai mult timp. De fiecare dată când poate, Rusia lui Putin se amestecă în zonele sensibile ale lumii, care întrunesc interese americane, şi încearcă să contreze aceste politici, susţinând dictatorii şi liderii din zonele cu probleme, că e vorba despre Siria lui Bashar al Assad, despre Libia – unde susţin trupele generalului rebel Khalifa Haftar împotriva Guvernului recunoscut de ONU din Tripoli - că e vorba de Venezuela lui Maduro sau, mai nou, de Coreea de Nord a lui Kim Jong Un.
Acţiunea liderului nord-coreean e făcută cu nuanţe, la limita acceptabilităţii unor asemenea provocări. Nu e vorba nici de test nuclear, nici de rachete balistice intercontinentale – despre care Kim anunţa, la finele lui noiembrie 2017, după un test, că le deţine, dar după prima întâlnire cu Donald Trump în Singapore a renunţat să le mai testeze, acceptând de anul trecut un moratoriu complet. Deci liderul nord-coreean nu şi-a încălcat angajamentele, dar îşi manifestă nemulţumirea şi continuă perfecţionarea armelor şi provocările „sub radar“ pentru a pune presiune pe SUA să continue negocierile şi să facă concesiile pe care le aşteaptă.
Preşedintele american a ieşit din întrevederea din Vietnam fără nici o soluţie, susţinând că oferta nord-coreeană e proastă. De atunci, avansul negocierilor a fost modest, în condiţiile în care imaginile din satelit înregistrate şi interpretate de centrul specializat al Universităţii Johns Hopkins a arătat activitate la situl nuclear şi o probabilă reluare a îmbogăţirii pentru o nouă bombă nucleară nord-coreeană, la situl principal de testare. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Când Europa se zbătea infectată de criza financiară mondială şi apoi de criza euro, Polonia sfida trendul, fiind singura ţară din UE care a reuşit atunci să evite recesiunea. În prezent, când tendinţa este ca instituţiile de prognoză să-şi înrăutăţească estimările, Polonia face din nou notă discordantă. Însă ei i se alătură, în proiecţiile de creştere economică ale Comisiei Europene, Ungaria şi, surprinzător, Marea Britanie şi Grecia. Vor rezista economiile est-europene contra curentului?
Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, de la 3,7% cât estima în toamnă la 4,2%. De la CE, îmbunătăţiri au mai văzut Ungaria, Marea Britanie, Grecia şi Malta. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat prognoza de creştere pentru Polonia pentru anul acesta, de la 3,5% în ediţia din octombrie a World Economic Outlook la 3,8% în ediţia din aprilie. FMI şi-a mai îmbunătăţit proiecţiile pentru Ungaria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda şi Malta. În ianuarie, Banca Mondială a estimat pentru economia poloneză un avans de 4% în 2019. Prognoza anterioară, din iunie, era un avans cu 0,3 puncte procentuale mai mic. BM şi-a menţinut estimările pentru Ungaria.
În cazul Poloniei, pentru 2020 CE se aşteaptă la un avans de 3,6%, ceea ce înseamnă că economia va încetini, chiar semnificativ având în vedere creşterea de 5,1% de anul trecut, cel mai rapid ritm din ultimul deceniu. Însă şi aşa Polonia va avea una dintre cele mai bune evoluţii din clubul UE. Doar Malta va creşte mai rapid, dar această ţară are una dintre cele mai mici economii din Europa, una de 44 de ori mai mică decât cea poloneză.
Spre comparaţie, pentru UE Comisia estimează un avans de 1,4% în 2019 (1,6% în 2020). În toamnă, prognoza pentru anul acesta era mult mai optimistă - o creştere de 1,9%.
Ce ţine în priză economia Poloniei? „Consumul privat va rămâne probabil principalul motor de creştere în 2019 şi 2020, alimentat de majorările robuste de salarii. De asemenea, creşterea transferurilor sociale va acţiona ca stimul adiţional până pe la mijlocul anului 2020“, se arată în prognozele de primăvară ale Comisiei Europene. (Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Pentru a accepta draftul declarației finale de la Sibiu, un text lucrat de diplomații statelor Uniunii Europene, cei 27 de lideri comunitari ce vor veni la summitul informal din România n-au avut nevoie de mai mult de 45 de minute de discuții. Într-o Europă normală, ar fi o veste minunată. Dar Europa anului 2019 este departe de a fi una a consensului. Iar dacă ne gândim că la masa de la Sibiu se vor așeza Viktor Orban, Giuseppe Conte sau Mateusz Morawiecki și Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Leo Vardakar, consensul ar trebui să lase loc de semne de întrebare.
Road to Sibiu, stația terminus
De vină sunt, întâi de toate, răzgândirile britanicilor, care până la summitul organizat chiar de Ziua Europei ar fi trebuit să fie ieșiți din Uniune. Cunoaștem odiseea, nu știm ce vor britanicii dar, mai ales, ei nu știu. Sigur, va lipsi de la Sibiu Theresa May, astfel că șefii de state și de guvern vor discuta de parcă ar face înțelegeri în format 27. Când, în fapt, până la o dată pe care ne ferim să o mai anticipăm, Europa va funcționa în format 28, iar britanicii vor continua să dețină drepturi pe măsura calității de stat membru. Cu doar două zile înaintea summitului de la Sibiu s-a difuzat, la Londra, anunțul oficial al organizării alegerilor europene. Aceste alegeri, care se derulează simultan în 28 de state, sunt al doilea motiv pentru care Europa nu va avea mare lucru de câștigat de pe urma summitului de la Sibiu. Dar această scuză nu se susține: când au ales data evenimentului, oficialii comunitari știau că va avea loc în mijlocul unei campanii electorale. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a generat, însă, așteptări foarte mari, vorbind luni la rând despre istoria care se va scrie la Sibiu.
Draftul declarației finale a fost redus la cel mai mic numitor comun. A pus la un loc toate formulele care nu ofensează pe nimeni: vorbește despre „apărarea Europei de la est la vest, de la nord la sud”, spune că „vom rămâne uniți, la bine și la greu”, proclamă „solidaritate în vremuri complicate”, „o singură voce” sau „protejarea stilului nostru de viață, a democrației și a statului de drept”. Sunt, însă, niște eschive politicianiste de la orice responsabilitate. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.