Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema reacțiilor oferite de liderii PSD după ce Rudolph Giuliani a recunoscut că a fost plătit pentru scrisoarea în care critică Justiţia din România.
Adevarul:
(...) Adevărul“ a vorbit cu mai mulţi social-democraţi despre ce ar trebui să afle comisia internaţioală de specialişti, de unde să provină specialiştii şi de ce nu se apelează la Comisia de la Veneţia. Răspunsurile celor din partidul care a apreciat scrisoarea lui Giuliani sunt mai degrabă vagi. „Nu am idee cum trebuie să arate comisia, trebuie să fie nişte specialişti, experţi pe drepturile omului, pe drepturile libertăţii de exprimare, experţi în foarte multe domenii şi trebuie analizat din 2006-2007 până mai recent, nu doar ce s-a întâmplat, ci şi efectele“, a afirmat Codrin Ştefănescu, secretar general-adjunct al PSD. Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei şi actual preşedinte al Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, a răspuns foarte scurt „Trebuie analizat“. Concluziile celor doi: detalii despre o asemenea comisie trebuie discutate în Parlament, dar cerută şi părerea CSM. Mai aplicată a fost Oana Florea, fostă şefă a Comisiei „Alegeri 2009“. „Discuţia în acest moment e pur ipotetică. Pentru a se înfiinţa acum o comisie, trebuie văzut ce competenţe va avea, clar delimitate obiectele de activitate etc. Trebuie să ne asigurăm că din acea comisie vor fi persoane care vor fi absolut independente, dar cu bună cunoştinţă de drept european şi drept românesc. Eu văd atât nişte experţi profesionişti din România, dar şi din afară, adică oameni care au cunoştinţă de ce se întâmplă la Curtea de Justiţie de la Luxemburg, Curtea Europeană a Drepturilor Omului“, a precizat Florea.
Pe de altă parte, social-democraţii nu au fost de acord că pe problema protocoalelor secrete ar putea să fie cerută părerea Comisiei de la Veneţia. „Comisia de la Veneţia are o anumită conduită şi o anumită reprezentativitate, mă refer la modul în care sunt aleşi membrii ei, e cumva pe lângă Consiliul Europei, deci haideţi să discutăm despre nişte profesionişti ai dreptului fără implicare politică“, a subliniat Iordache. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Mandatul lui Draghi ca preşedinte al ECB expiră în octombrie 2019. Oricine îi va lua locul „neamţ, francez, finlandez sau de orice altă naţie va fi el „va trebui să fie după chipul şi asemănarea italianului.
Deocamdată, cursa pentru şefia BCE este deschisă şi nu există un lider detaşat de pluton. La fel a fost şi în 2011. În ianuarie, ziarele germane scriau, citând surse politice de rang înalt din Germania şi Franţa, că este puţin probabil ca Draghi să devină preşedintele BCE în locul francezului Jean-Claude Trichet, care până la finalul mandatului a luat câteva decizii absolut neinspirate în plină criză euro. La fel ca în prezent, în fabruarie 2011 cursa pentru şefia BCE s-a complicat din cauza Germaniei. Atunci au apărut veşti că principalul candidat german Axel Weber se va retrage din cursă. Acum, presa scrie că neamţul Jens Weidmann nu mai este susţinut de Berlin deoarece cancelarul Angela Merkel urmăreşte un trofeu mai important pentru planurile sale, conducerea Comisiei Europene. În 2011, odată cu venirea primăverii, marile ziare occidentale au început să-l susţină pe Draghi. În aprilie, cotidianul german Bild scria, susţinându-l pe Draghi, că acesta este „cel mai german dintre toţi candidaţii rămaşi“ în cursă.
Mandatul italianului a fost dominat de politici monetare fără precedent în istoria zonei euro. După ce Trichet a majorat în 2011 dobânda de politică monetară pentru prima dată după 2008, în plină criză, şi nu o dată, ci de două ori, Draghi a trebuit s-o coboare în ton cu politicile monetare ale celorlalte mari bănci centrale, în special cu cele ale Rezervei Federale americane, ducând-o într-un final la cel mai redus nivel din istorie, unde este şi acum. Apoi, când criza datoriilor suverane părea că va sparge zona euro, Draghi a promis că va face „tot ce este nevoie“ pentru salvarea monedei unice. Şi aşa a făcut. Succesorul italianului va moşteni un plan de retragere graduală a unui masiv program de achiziţii de active şi de refacere a forţei de intervenţie până la următoarea criză, notează Bloomberg. Iar norii negri au reînceput să perturbe liniştea Europei.(Mai multe detalii AICI)
Agerpres:
Extrema dreaptă germană a menţinut presiunea asupra Angelei Merkel şi a politicii sale privind migraţia, organizând joi seara o nouă manifestaţie la Chemnitz, oraş care a devenit epicentrul mobilizării contra solicitanţilor de azil din Germania, scrie AFP.
Contrar ultimelor manifestaţii de duminică şi luni din această localitate din fosta RDG, acţiunea de joi, care a reunit o mie de participanţi, s-a desfăşurat fără niciun incident.
Pe bannere erau mesaje precum "Ordine şi securitate" sau "Poporul se ridică".
"În fiecare zi, văd oameni în vârstă, tineri defavorizaţi, germani şi, când se observă tot ceea ce primesc solicitanţii de azil,(...) nu este surprinzător că oamenii explodează", a declarat pentru AFP unul dintre participanţi, Tobias, 50 de ani, care locuieşte în regiune.
Protestatarii s-au adunat în apropierea unei întâlniri organizate de şeful guvernului din Saxonia, Michael Kretschmer, membru al partidului de centru dreapta al cancelarului Angela Merkel, şi de primarul social-democrat din Chemnitz cu locuitorii oraşului pentru a încerca să readucă liniştea în zonă.
Elementul declanşator al acestor manifestaţii s-a produs în weekend, când un german a fost ucis în timpul unui conflict în Chemnitz, al treilea cel mai mare oraş din Saxonia. Poliţia a arestat doi suspecţi, un sirian şi un irakian, iar această crimă a declanşat tensiunile la nivel naţional în jurul migranţilor. (Mai multe detalii AICI)
