Cancelarul german este cel de-al 12-lea laureat al acestui premiu creat în 1990 si decernat pâna acum unor personalitati precum secretarul general al ONU Ban Ki-moon sau disidentul ceh Vaclav Havel sau unei organizatii precum Medici fara Frontiere.
Conform juriului de decernare a premiului, Angela Merkel a actionat pentru 'constientizarea la nivel global a demnitatii umane, cerând iertare si asumând responsabilitatea pentru crimele comise în timpul razboiului'.
Angela Merkel a vorbit cu regularitate în ultimii ani despre 'responsabilitatea' Germaniei în Holocaust. 'Lupta împotriva antisemitismului este sarcina noastra', a afirmat ea chiar în urma cu doua zile, într-un discurs sustinut în fata Portii Brandenburg, în centrul capitalei germane si la câteva sute de metri de Memorialul Holocaustului, la aproape 70 de ani de la caderea celui de-Al Treilea Reich.
'Ea a trimis mesaje prin care le-a cerut statelor care neaga crimele de razboi din trecut si crimele împotriva umanitatii sa-si schimbe pozitia', se mai arata în motivatia juriului.
Motivatia premiului vizeaza implicit si Japonia, careia Coreea de Sud îi reproseaza ca nu a facut suficient pentru a-si cere iertare pentru brutalitatea ocupatiei japoneze a peninsulei coreene între 1910 si 1945.
Relatiile dintre Japonia si Coreea de Sud sunt extrem de proaste, în special din cauza sclaviei sexuale la care au fost supuse numeroase femei asiatice de catre trupele imperiale nipone.
Coreea de Sud considera ca, dupa ce si-a cerut scuze în mod oficial în 1993 pentru aceste 'femei de alinare', Japonia a avut declaratii ambigue.
Majoritatea istoricilor evalueaza la 200.000 numarul acestor femei, care proveneau din Coreea, dar si din China, Indonezia, Filipine si Taiwan.
AGERPRES
Comentează