Anton Pisaroglu sancționează dur in Politico poziția Olandei, Austriei și Suediei față de accederea României în Schengen

Consultantul politic Anton Pisaroglu sancționează dur in Politico poziția Olandei, Austriei și Suediei față de accederea României în Schengen

Deși atât Comisia cât și Parlamentul European și-au exprimat acordul privind admiterea României, Bulgariei și Croației în Acordul Schengen, Suedia, Austria și Olanda și-au manifestat dezacordul marcând din nou o breșă în unitatea politica a unității europene.

Într-o analiză publicată în ziarul Politico, consultantul politic, Anton Pisaroglu, a sancționat dur poziția celor trei țări europene care au ales să ignore progresele înregistrate de cele trei țări candidate, precum și beneficiile aduse la nivelul economiei UE de extinderea spațiului Schengen.

Anton Pisaroglu arată faptul că România respectă toate cerintele Schengen deja de ani buni, având implementate cele mai performante tehnologii de securitate a controlului la frontieră, costuri suportate de poporul român, care este printre cei mai mari și statornici susținători ai Uniunii Europene și ai Uniunii Nord-Atlantice. Totodată, acesta exprimă regretul pentru faptul că unele țări europene par să fi uitat că România s-a dovedit un partener solid atât pentru UE, cât și pentru NATO, în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei și în sprijinirea Ucrainei, în ciuda acestei poziții adverse includerii sale în spațiul Schengen, care nu face altceva decât să alimenteze politica populistă volatilă la nivel intern.

Nu trebuie trecut cu vederea faptul că includerea României în Schengen reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea economică a țării, care devine mai atractivă pentru corporațiile care se mută din Rusia, aderarea celor trei țări ar aduce beneficii întregii Uniuni, aducând mai multe locuri de muncă și oportunități pe piața unică într-o perioadă de criză economică profundă.

Pisaroglu punctează faptul că premierul olandez Mark Rutte și-a exprimat în cadrul unei vizite recente la București îndoieli cu privire la un vot pozitiv al Olandei pentru accederea României în Schengen ca urmare a îndoielilor referitoare la securitate și justiție, parlamentul olandez exprimând un vot de respingere în această chestiune, în contextul escaladării problemelor cu crima organizată cu care se confruntă Olanda, culminând cu asasinarea jurnalistului de investigație Peter de Vries în plină zi la Amsterdam – făcând ca poziția țării să pară ipocrită. Suedia, altă țară al cărei parlament a votat împotriva aderării la Schengen pentru România, Bulgaria și Croația se confruntă și ea cu un val de criminalitate care i-a schimbat societatea și politica internă. Între timp, performanțele Austriei în ceea ce privește statul de drept și corupția au fost, de asemenea, nu prea grozave – prim-miniștri demiși de scandaluri și acuzații de spălare de bani din Rusia făcând ca Viena să fie mai puțin stabilă decât membri UE din Europa de Est.

“Văzând cum România și Bulgaria s-au grăbit să ratifice aderarea Suediei la NATO la începutul acestui an, fără a impune condiții politice pentru Stockholm cu privire la aderarea lor la Schengen, este de înțeles că atât Bucureștiul cât și Sofia vor rămâne parteneri de încredere pentru Occident, indiferent de modul în care se va adopta decizia cu privire la Schengen în Consiliul UE” adaugă analistul politic internațional.

Admițând că atât România, cât și Bulgaria vecină sunt conștiente de unele probleme în porturi și la vămile terestre rămân în atenție, Pisaroglu atrage atenția că acestea sunt incomparabile cu erorile grave observate în prezent în porturi importante precum Hamburg, Anvers și Rotterdam în ceea ce privește volumul de contrabandă cu droguri periculoase precum heroina și cocaina, care alimentează în prezent un val de violență fără precedent în Europa de Vest. Includerea acestor trei țări candidate în zona Schengen, prin transferarea operațiunilor unora dintre transportatori către porturi mai ieftine din Europa de Est, ar putea determina ușurarea controlării „punctelor fierbinți” de trafic de stupefiante precum Rotterdam de către autorități.

“Neadmiterea acestor țări pe baza unor scuze superficiale, în ciuda loialității și încrederii pe care le-au demonstrat în chestiunea invaziei Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin, nu ar fi doar un grav atac la adresa unității UE ci și o greșeală strategică care ar putea amplifica euroscepticismul deja inflamat în sensibilul Est al Europei în cel mai rău moment geopolitic posibil” încheie consultantul politic Anton Pisaroglu.