Premium
Mircea Veroiu s-a născut la 29 aprilie 1941, la Bucureşti. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti (1970). A lucrat în Franţa între 1986-1990, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Din 1994 a fost directorul Studioului de creaţie Profilm. Opera sa a fost caracterizată de criticii de specialitate ca fiind "unitară prin sobrietatea şi eleganţa soluţiilor de limbaj, precum şi prin folosirea consonanţei literare ca suport pentru imagini de căutată frumuseţe plastică" ("1234 cineaşti români"), relatează Agerpres.
Din filmografia sa menţionăm: "Apa ca un bivol negru" (Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România, 1971), "Nunta de piatră" (1971, scenariul în colaborare cu Dan Piţa; Premiul ACIN 1972), "Duhul aurului" (1974, scenariul în colaborare cu Dan Piţa; Premiul ACIN 1974 şi Bergamo 1974), "Şapte zile" (1973), "Hyperion" (1975), "Dincolo de pod" (1975, şi scenarist; Premiul ACIN 1976), "Artista, dolarii şi ardelenii" (1978), "Între oglinzi paralele" (1978, şi scenarist). Alte filme: "Semnul şarpelui" (1981), "Aşteptând un tren" (1982), "Sfârşitul nopţii" (1982, Premiul ACIN 1983), "Să mori rănit din dragoste de viaţă" (1983, Premiul ACIN 1984), "Adela" (1984, şi scenarist; premiat la San Remo, 1985), "Umbrele soarelui" (1986), "Somnul insulei" (1993, scenariul în colaborare cu Bujor Nedelcovici; premiat la Arcachon, 1994), "Craii de Curtea Veche" (1995, scenariul în colaborare cu Ioan Grigorescu). Ocazional, a jucat în filme: "Înarmat şi foarte periculos" (1976), "Oaspeţi de seară" (1976), "Râul care urcă muntele" (1977), "Rug şi flacără" (1979). A murit la 26 decembrie 1997.
Citește și: INEDIT Confesiunile unui călugăr în timpul pandemiei: Mi-e frică de o viitoare ‘castă a talibanilor’ ortodocși! .
