Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 2017

În perioada ianuarie – decembrie 2017^p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6 464 milioane euro, comparativ cu 3 498 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor și balanța  veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2 774 milioane euro, respectiv cu 566 milioane euro, iar balanța serviciilor și balanța veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mari cu 239 milioane euro, respectiv cu 135 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
	Ianuarie - decembrie 2016p			Ianuarie - decembrie 2017p
	CREDIT	DEBIT	SOLD	CREDIT	DEBIT	SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)	78 035	81 533	-3 498	85 318	91 782	-6 464
A. Bunuri şi servicii	70 177	71 708	-1 531	77 675	81 741	-4 066
a. Bunuri	52 170	61 424	-9 254	57 100	69 128	-12 028
b. Servicii	18 007	10 284	7 723	20 575	12 613	7 962
-  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor	2 631	202	2 429	2 899	183	2 716
- transport	5 537	1 915	3 622	6 108	2 468	3 640
- turism - călătorii	1 568	1 930	-362	2 241	3 115	-874
- alte servicii	8 271	6 237	2 034	9 327	6 847	2 480
B. Venituri primare	2 820	7 287	-4 467	3 146	8 179	-5 033
C. Venituri secundare	5 038	2 538	2 500	4 497	1 862	2 635
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor^e în România au însumat 4 586 milioane euro (comparativ cu 4 517 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 822 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 764 milioane euro.

În perioada ianuarie – decembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 044 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 68 754  milioane euro la 31 decembrie 2017 (73,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3  la sută faţă de 31 decembrie 2016;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2017 nivelul de 25 200 milioane euro (26,8  la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3 la sută faţă de 31 decembrie 2016.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,4  la sută în perioada ianuarie – decembrie 2017, comparativ cu 30,0 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2017 a fost de 5,4 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2017 a fost de 86,4 la sută, comparativ cu 90,5 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

1. 1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
2. 2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
   1. 3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

1. 4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
2. 5. Soldul  datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică,  inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
3. 6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
4. 7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
5. 8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.