Banca Națională intervine în scandalul 'Taxei pe lăcomie': lovitură grea pentru Darius Vâlcov

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a declarat impactul taxei pe lăcomie asupra creditării poate fi semnificativ, în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă. Acesta îl contrazice pe Darius Vâlcov, cel care spunea că impactul asupra creditării nu va fi unul semnificativ.

Citește și: Rudel Obreja face dezvăluiri HALUCINANTE: cum i s-a cerut să-i toarne pe Udrea și Băsescu

„Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. - taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor și IFN-urilor) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunțate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă - mai ales că se asociază cu legislația recent adoptată în Parlament - și este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR).

Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.

În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croația, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE și de 269,56% media zonei euro.

„Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmațiile dl senator Zamfir și, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susțin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia națională”, a mai spus Dan Suciu, pentru MEDIAFAX.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie „o taxă pe lăcomie” aplicabilă instituțiilor financiar-bancare (bănci, IFN-uri, instituții de plată), în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință 1,5 %, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) publicat, spre consultare publică, marți seara, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Proiectul de act normativ include alte 60 de modificări fiscal-bugetare, fiind denumit a doua Revoluție fiscală și fiind amplu contestat de mediu de business.

„Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a patru cote progresive de 0,2%, 0,4%, 0,6% și 0,9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0,9% poate să fie majorată progresiv, în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci”, au explicat reprezentanții companiei de consultanță PwC România.

Indicii ROBOR pentru care Guvernul dorește să impoziteze băncile și IFN-urile au depășit nivelul vizat, de maximum 1,5%, acum 15 luni, iar în prezent sunt la un nivel dublu, reiese din datele afișate de BNR.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 3,03%, de la 3,04% miercuri, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Anterior, un nivel mai redus de atât a fost anunțat la data de 21 iunie 2018, de 2,95%. Indicele ROBOR la 3 luni a fost ultima data la nivelul de sub 1,5%, la data de 28 septembrie 2017, când a fost de 1,46%.

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat joi la 3,33%, după ce miercuri a scăzut de la 3,34% marți. Indicele s-a stabilizat la aceste niveluri începând cu data de 12 decembrie. Indicele ROBOR la 6 luni nu a mai fost la un nivel de sub 1,5% din data de 27 septembrie 2017, când a fost de 1,35%.

De asemenea, până la data de 15 septembrie 2017, ROBOR-ul la 3 luni a fost de sub 1%, după ce a început la 6 ianuarie 2016 o tendință de scădere de la 1,5%, iar ROBOR-ul la 6 luni a variat între 0,92% și 1,13%, în perioada 3 februarie 2016 – 30 august 2017, înainte de această perioadă nivelul fiind mai ridicat.

„Așa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că va fi plătită de patru ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condițiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor BNR - aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei. Totuși, estimările autorităților din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autoritățile mizează, totuși, pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piața bancară”, au mai afirmat reprezentanții PwC România.

Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condițiile actuale ale dobânzilor interbancare, în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut și taxa nu este gândită în sistem progresiv, conform reprezentanților companiei citate.

„Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanțării, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni și pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică ale țării și poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condițiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener și Liderul Echipei de Consultanță Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare al PwC România.

De asemenea, Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), cele două organizații reprezentând aproape toate cele 35 de bănci din România, au transmis, joi seara, o „Scrisoare deschisă”.

„Sistemul financiar din România consideră că inițiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare și aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanțare vor avea efecte negative profunde. Efectele acestor inițiative nu vor contribui la stabilitate și dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieței imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanțării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor. Sistemul financiar bancar din România a asigurat responsabil stabilitatea financiară a țării în contextul crizei economice precedente: acționarii au suportat pierderile integral din bani proprii, au menținut liniile de finanțare în perioada cea mai turbulentă și au sprijinit revenirea economică prin finanțare ieftină și stabilă pentru stat și pentru economia reală la nivelul țărilor din regiune”, au susținut reprezentanții băncilor.