Premium
Banca Transilvania estimează temperarea dinamicii medii anuale a prețurilor de consum din România de la 9,9% în 2022 la 5,5% în 2023, respectiv 3,4% în 2024, conform unei analize, publicată joi, privind politica monetară în țările din Europa Centrală și de Est. Băncile centrale din regiune au demarat ciclul monetar post-pandemie în a doua jumătate a anului trecut, într-un context caracterizat prin intensificarea presiunilor inflaționiste și redinamizarea din economia reală, scrie Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, scrie Mediafax.
Accelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum a avut ca origine suprapunerea șocurilor din sfera ofertei (inclusiv evoluțiile din piața de energie). Totodată, redinamizarea economiei a fost determinată de procesul de redeschidere (în contextul campaniei de vaccinare) și nivelul redus al costurilor reale de finanțare. Băncile centrale din regiune au accelerat ritmul de normalizare a politicii monetare în prima jumătate a anului curent, evoluție determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste (dinamica anuală a prețurilor de consum la maximele din ultimele decenii), într-un context dominat și de deteriorarea percepției de risc investițional după declanșarea evenimentelor din Ucraina.
Astfel, în prezent ratele de dobândă de politică monetară din Polonia, România, Cehia și Ungaria se situează la 5,25%, 3,75%, 5,75%, respectiv 5,40%, în creștere comparativ cu nivelurile de la finalul anului trecut cu 3,5 puncte procentuale, 2,0 puncte procentuale, 2,0 puncte procentuale, respectiv 3,0 puncte procentuale. Intensificarea ritmului de normalizare a politicii monetare vizează ancorarea așteptărilor privind evoluția prețurilor pe termen mediu în convergență spre țintă.
Analistul subliniază însă faptul că există diferențe din perspectiva ritmului de normalizare a politicii monetare la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est de la începutul anului până în prezent, determinate, în principal, de decalajul dintre dinamica prețurilor de consum (total) și ritmul anual al componentei core. Prin instrumentele de care dispun, băncile centrale pot contracara presiunile inflaționiste pe segmentul core, dar și transpunerea presiunilor dinspre inflația totală. Rata de dobândă de politică monetară din România se situează la cel mai redus nivel comparativ cu regiunea, evoluție determinată, în principal, de faptul că decalajul dintre inflația totală și inflația core este mai ridicat pe plan intern. Pe de altă parte, puseul inflaționist se va diminua în intensitate în trimestrele următoare.
În Polonia ritmul anual al prețurilor de consum ar putea decelera de la 10,8% în 2022 la 7,8% în 2023, respectiv 4,0% în 2024, conform prognozelor Bloomberg. Pentru Cehia previziunile Bloomberg indică perspective de temperare pentru ritmul anual al prețurilor de consum de la 9,6% în 2022 la 3,5% în 2023, respectiv 2,0%. Nu în ultimul rând, în Ungaria dinamica medie anuală a prețurilor de consum ar putea decelera de la 8,2% în 2022 la 4,5% în 2023, respectiv 3,1% în 2024.
„Totodată, atragem atenția cu privire la intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale în perioada recentă, continuarea acestei tendințe putând determina Rezerva Federală (FED) din SUA să recalibreze așteptările de politică monetară în vara acestui an, astfel încât prima economie a lumii să evite recesiunea. În acest context, ne așteptăm la continuarea ciclului monetar post-pandemie pe termen scurt, dar cu ritmuri mai lente la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est”, încheie analistul.
