Bancherii, speriati de darea in plata a caselor debitorilor

Reprezentantii institutiilor bancare reunite in Asociatia Romana a Bancilor (ARB) au trimis o scrisoare catre Comisia de Buget, Finante, Activitate Bancara si Piata de Capital de la Senatul Romaniei, prin care isi exprima ingrijorarea fata de proiectul de lege privind darea in plata a imobilelor debitorilor insolventi, relatează National.

Actul normativ stabileste ca, odata cu darea in plata a caselor datornicilor catre banci, acestea din urma nu vor mai putea emite alte pretentii materiale asupra debitorilor, iar datoria catre creditor se stinge, fara alte penalizari sau costuri pentru restantierii insolventi. Acest lucru ii sperie de-a binelea pe bancheri, care nu-i vor mai putea urmari pe debitori din tata in fiu, pentru a recupera datoria integrala, plus dobanzi, plus comisioane etc., in cazul in care pretul imobilului dat in plata nu acopera toate aceste pretentii ale creditorilor.

Argumentele ARB

Presedintele ARB, Sergiu Oprescu, a trimis la Senat o scrisoare in care  arata urmatoarele:

1. Proiectul transforma posibilitatea creditorului de a prelua bunul ipotecat al creantei (conform  art 2460-2463 din Codul Civil) in obligatia de a prelua imobilul respectiv. PL x 450/2015 (proiectul de lege privind darea in plata a imobilelor ipotecate) anuleaza, practic, calitatea de creditor chirografar a bancii, daca bunul nu acopera integral creanta.
2. Proiectul impune stergerea datoriilor dupa transferul dreptului de proprietate asupra imobilului adus in garantie, ceea ce incalca, spun bancherii, Directia 2014/17/UE, care stabileste ca, daca dupa finalizarea procedurii de executare silita, datoria nu a fost acoperita, statele membre trebuie sa asigure masuri de facilitare a rambursarii.
3. PL x 450/2015 prevede aplicarea legii si la contractele in derulare, desi Directiva UE nu se aplica la contracte incheiate inainte de 21 martie 2016 (data de la care devine obligatorie).
4. Propunerea legislativa incalca  reglementarile Codului Civil, care arata ca actelor juridice li se aplica legea in vigoare la data incheierii acestora, deci nu o lege aparuta ulterior.

Bancherii sustin ca schimbarea unui aspect atat de important al tuturor contractelor de credit – adica modalitatea de rambursare si limitarea dreptului creditorului de recuperare integrala a creantei sale – va afecta siguranta activitatii de creditare si stabilitatea sistemului financiar-bancar.

Cu stangu’ in dreptu’

Potrivit ARB, proiectul de lege contravine si Regulamentului UE 575/2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii . Acest regulament prevede ca rambursarea sumelor datorate de imprumutat nu trebuie sa depinda de randamentul garantiei, ci de capacitatea rela a imprumutatului de a rambursa datoria din veniturile sale.  Bancherii spun ca acesta constituie elementul esential al analizei capacitatii de rambursare in baza careia banca aproba sau respinge cerera de creditare. Aici, ARB si-a cam dat  cu stangu’ in dreptu’, deoarece recunoaste, practic, faptul ca nu a fost in stare sa estimeze, la data acordarii creditului, riscul de neplata. Sigur, bancherii nostri ar fi trebuit sa estimeze si deterioarea sistemului financiar mondial, care a dus la criza fara precedent di 2008-2009. Or, exact in perioada respectiva, bancile noastre ofereau cu toptanul credite in franci elvetieni, sustinand ca aceasta moneda este cea mai sigura din lume. Ce a urmat s-a vazut, dar ar fi util de aflat de la ARB raspunsul la urmatoarea intrebare: in baza carei analize a capacitatii de rambursare nu se calificau solicitantii de credite in 2008 pentru un imprumut de 50.000 de euro, insa au obtinut 60.000 de euro in echivalent CHF?