Premium
Anul 2020 a început promiţător pentru România, în privinţa planurilor de finalizare a procedurii de licitaţie pentru frecvenţele 5G, însă schimbarea la 180 de grade survenită în întreaga lume, pe fondul evoluţiei pandemiei de coronavirus, a făcut ca autorităţile de la Bucureşti să schimbe macazul şi să amâne calendarul stabilit iniţial, arată Agerpres într-o retrospectivă. Există două mari tabere care domină zona 5G: chinezii și americanii. Cele două națiuni își dispută teritoriul european la „sânge”.
Citește și: Retrageri din Senatul AUR după acțiunile Dianei Șoșoacă
Oficialii Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) au devenit mai atenţi în declaraţii şi, în cele din urmă, au admis faptul că implementarea tehnologiei 5G în România mai trebuie să aştepte...
Anul răzgândirii în privinţa implementării tehnologiei 5G
Anul în curs începe cu un anunţ-recomandare al Comisiei Europene prin care se oferă statelor membre libertatea de a restricţiona unii furnizori de echipamente 5G. De asemenea, acestea sunt sfătuite să organizeze un audit sau chiar să elibereze certificate pentru furnizorii cu grad mare de risc.
În plus, guvernele Uniunii Europene vor fi sfătuite să îşi diversifice furnizorii şi să nu depindă de o singură companie şi să utilizeze atât factori tehnici cât şi non-tehnici atunci când îi vor evalua. Totul, în contextul în care Europa era presată de SUA pentru a interzice echipamentele furnizate de compania chineză Huawei, pe fondul îngrijorărilor că acestea ar putea fi utilizate de China pentru spionaj.
Citește și: Liderul AUR jubilează după ultimul sondaj: 'Noi creștem frumos în sondaje'
În România, după ce, la începutul lunii noiembrie 2019, preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, declara că licitaţia pentru acordarea licenţelor 5G va fi organizată în prima jumătate a anului 2020, în primăvara acestui an, Autoritatea scria în Planul anual de acţiuni că îşi propune să organizeze licitaţia cu pricina în ultimul trimestru al acestui an.
Grupul de lucru constituit pentru implementarea tehnologiei 5G în România definitivează raportul specific şi îl trimite, pe data de 30 iunie 2020, la Comisia Europeană, după cum anunţa Radu Nicolescu, consilier de stat pe domeniul IT în cancelaria prim-ministrului, într-o conferinţă de specialitate.
În iunie 2020, Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), declara că tehnologia 5G se va implementa şi în România, "mai repede sau mai târziu", şi că "depinde doar de noi dacă vom printre primii sau printre ultimii".
Pe fondul protestelor cu privire la posibilele efecte pe care tehnologia 5G ar putea să o aibă asupra sănătăţii umane, ANCOM subliniază că nu are competenţa legală de a evalua, din perspectivă medicală, efectele intensităţii câmpului electromagnetic şi, implicit, a noii tehnologii asupra sănătăţii populaţiei, aceste aspecte fiind în sfera domeniului sănătăţii publice.
Datele arbitrului pieţei telecom relevă faptul că, în cadrul procesului de consultare publică a Planului de Acţiuni pentru 2020, instituţia a primit 56 de adrese din partea unor persoane fizice şi asociaţii, care conţin comentarii referitoare la impactul direct sau indirect asupra 5G, inclusiv de anulare a Strategiei naţionale privind implementarea acestei tehnologii.
În febra pregătirii procedurilor pentru implementarea 5G în România îşi exprimă punctul de vedere şi Consiliul Concurenţei. Astfel, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, declara, la jumătatea acestui an, că situaţia economică e dificilă, dar dificilă a fost întotdeauna "şi mi-e frică de faptul că Guvernul va fi tentat să vadă 5G-ul ca o vacă de muls", sugerând faptul că scopul principal nu e să se aducă mulţi bani la bugetul de stat, ci să existe servicii bune care să fie la un preţ acceptabil pentru consumatori.
La rândul său, Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control în cadrul ANCOM, afirma în vara acestui an că tarifele de pornire pentru licitaţia 5G, prevăzute într-o Hotărâre de Guvern (HG), precum şi transpunerea Memorandumului cu Statele Unite ale Americii, sunt impedimentele care ne fac să nu pornim mâine procedura de atribuire a benzilor de frecvenţă.
Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, în data de 20 august 2019, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, document care a fost clasificat, după momentul semnării. Memorandumul a fost desecretizat la începutul lunii noiembrie 2019 şi, conform acestuia, furnizorii de reţele 5G trebuie să fie supuşi unei evaluări riguroase, iar protejarea reţelelor de comunicaţii de generaţie viitoare împotriva perturbării sau manipulării şi asigurarea vieţii private a libertăţilor individuale ale cetăţenilor sunt vitale.
În septembrie 2020, Eduard Lovin, vicepreşedinte în ANCOM, pune punctul pe "I" şi afirmă că acordarea licenţelor 5G în România este imposibilă până la finalul lui 2020, chiar şi în cel mai optimist scenariu.
Arbitrul pieţei telecom din România şi cifrele anului
La 12 ani de la lansarea serviciului de portare a numerelor de telefon dintr-o reţea în alta, ANCOM publică, în octombrie, date noi prin care informează că peste 7 milioane de români au ales această opţiune. Din acest total, 6.121.287 sunt numere de telefonie mobilă şi 884.433 numere de telefonie fixă.
Datele centralizate de ANCOM arată că, în intervalul ianuarie - septembrie 2020, RCS&RDS a primit în reţea prin portare 266.661 de numere de telefonie mobilă, urmat de Telekom Romania Communications - cu 107.830 de numere portate, Vodafone (95.640), Orange (87.790) şi Telekom Romania Mobile Communications (65.138).
În ceea ce priveşte telefonia fixă, RCS&RDS a primit în reţea 18.491 de numere, Orange (11.152), Vodafone (9.556), GTS Telekom (2.198) şi Telekom Romania Communications (796).
Serviciul de portabilitate a numerelor de telefon a fost lansat în România pe data de 21 octombrie 2008.
O altă statistică relevantă se referă la traficul de internet şi date în România. Potrivit Autorităţii de reglementare, acesta a crescut, în medie, cu 26% în perioada stării de urgenţă, comparativ cu cele 60 de zile de dinaintea instaurării intervalului cu restricţii.
Citește și: Ce a transmis criminalul în serie Zodiac în scrisorile sale: mesajul criptat a fost descifrat
Analiza de specialitate relevă faptul că, în perioada de referinţă, traficul de internet şi date a crescut cu 30% în reţelele fixe şi cu 5% în reţelele mobile, în timp ce traficul de voce a înregistrat un salt mediu de 11%. La jumătatea anului, traficul total de internet mobil a crescut cu doar 12%, astfel că traficul mediu lunar de internet mobil/locuitor a ajuns la 4,6 GB.
În ceea ce priveşte volumul de voce şi date consumate în perioada stării de urgenţă (16 martie - 15 mai 2020), acesta a ajuns la 1,8 mii PB (+30% faţă de perioada anterioară) în reţelele fixe, respectiv de 0,2 mii PB (+5%) în reţelele mobile. "Creşterea mai pronunţată a traficului de date în reţelele fixe poate fi corelată cu faptul că cei mai mulţi utilizatori s-au aflat la domiciliu în perioada stării de urgenţă, folosind mai degrabă conexiunea Wi-Fi a router-ului de internet fix decât internetul mobil, inclusiv pentru consumul de voce sau date pe dispozitivele mobile", precizează Autoritatea.
În cazul traficului de voce, traficul de apeluri efectuate a crescut, în acelaşi interval, cu 11%, depăşind 13 miliarde de minute, din care 97% a fost înregistrat în reţelele mobile. Acelaşi trafic efectuat prin reţelele mobile a crescut cu 12%, în primul semestru al anului, impulsionat de majorarea de 22% a duratei medii a apelurilor, dar traficul SMS s-a micşorat semestrial cu 25%, pe fondul intensificării utilizării aplicaţiilor de mesagerie instant şi reţelelor sociale. Per ansamblu, traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de către un locuitor a fost de 5 ore şi 12 minute/lună, respectiv de 31 SMS-uri/lună.
La nivel general, sectorul de telecomunicaţii din România a înregistrat o scădere de 4% a veniturilor, în prima jumătate a anului 2020, dar a rămas peste pragul de 8 miliarde de lei (aproape 1,7 miliarde de euro). Din acest total, telefonia mobilă a generat 39% din total, internetul fix şi mobil o pondere de 30%, retransmisia programelor TV - de 14%, iar serviciile de 17%.
Pe de altă parte, în cazul pieţei servicilor poştale din România, datele ANCOM relevă faptul că valoarea acesteia a depăşit 3 miliarde lei, în 2019, în scădere cu 3% faţă de anul anterior.
Un proiect dezvoltat de ANCOM, platforma aisemnal.ro, îşi arată roadele, iar la un an de existenţă contorizează peste 1,6 milioane de accesări, după cum reiese din statistica Autorităţii.
Platforma informatică naţională de acoperire cu semnal mobil, cu ajutorul căreia utilizatorii pot afla care este gradul de acoperire, dar şi nivelul de semnal 2G, 3G şi 4G pentru fiecare dintre operatorii mobili activi pe piaţa din România, a fost realizată exclusiv de ANCOM în baza măsurătorilor efectuate în cadrul campaniei pentru verificarea îndeplinirii obligaţiilor de acoperire de către furnizorii de servicii de voce mobilă, desfăşurate în anul 2019.
În prezent, pentru anul 2020, aisemnal.ro cuprinde rezultatele măsurătorilor din următoarele judeţe: Alba, Arad, Brăila, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Harghita, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.
Planurile ANCOM pentru 2021
Ca la fiecare final de an, ANCOM a publicat, în decembrie 2020, spre consultare publică, Planul de Acţiuni valabil pentru anul viitor.
Principalele proiecte urmărite în 2021 se referă la: transpunerea în legislaţia secundară a prevederilor Codului european al comunicaţiilor electronice şi organizarea licitaţiei de spectru pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor în benzile vizate pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, stabilită pentru cel de-al doilea trimestru. De asemenea, documentul prevede proiecte legate de implementarea Legii infrastructurii şi revizuirea cadrului legislativ secundar aplicabil pieţei serviciilor de comunicaţii electronice şi serviciilor poştale.
Documentul evidenţiază faptul că, până la finalul primului trimestru al anului viitor, Autoritatea şi-a propus adoptarea deciziei privind organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3800 MHz pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, care implică stabilirea condiţiilor de acordare a drepturilor de utilizare şi a regulilor de desfăşurare a procedurii de selecţie.
Ulterior, va avea loc procedura de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor, stabilită pentru trimestrul al II-lea al anului viitor.
Totodată, Autoritatea are în plan să analizeze condiţiile de acces la infrastructurile fizice realizate cu participarea sau sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale ori locale sau finanţate, total ori parţial, din fonduri publice.
În afara reglementărilor viitoare ca urmare a transpunerii codului comunicaţiilor, ANCOM şi-a propus revizuirea pieţei de gros a serviciilor de acces la puncte fixe de calitate superioară pentru a reevalua necesitatea impunerii unor măsuri de reglementare, dar şi a deciziei privind colectarea datelor statistice în domeniul comunicaţiilor electronice şi aplicarea acesteia.
Alte puncte importante vizează actualizarea regimului de autorizare generală privind furnizarea serviciilor poştale, evaluarea Strategiei de reglementare în domeniul serviciilor poştale în perioada 2017-2020 şi elaborarea Strategiei de reglementare pentru perioada 2021 - 2024 sunt printre principalele proiecte care vizează sectorul serviciilor poştale.
Planul de acţiuni al ANCOM pentru anul viitor va fi în consultare publică până pe data de 4 ianuarie 2021.
