Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

BREAKING | Înalta Curte respinge definitiv recursul DNA: Raportul care dezvăluie abuzurile din dosarele cu magistrați rămâne definitiv

inspectia judiciara

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul DNA în procesul în care structura anticorupție contesta raportul referitor la abuzurile comise de propriii procurori în dosarele care au vizat magistrați. Raportul a fost întocmit de Inspecția Judiciară în 2018 și aprobat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, în octombrie 2019.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins 15 decembrie 2020 plângerea prealabilă formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva hotărârii prin care CSM a constatat, în octombrie 2019, o serie de practici abuzive ale procurorilor în dosarele în care erau vizaţi magistraţi.Hotărârea CSM a fost atacă de DNA la Curtea de Apel București, care a respins contestația. Marți, 7 decembrie 2021, ÎCCJ a respins recursul DNA împotriva hotărârii Curții de Apel București. Astfel, raportul care dezvăluie neregulile de la DNA rămâne definitiv.

În raportul Inspecției Judiciare, făcut public în august 2018, inspectorii judiciari au arătat că, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, DNA a soluționat aproape 2.000 de dosare privind 3.420 de magistrați. Potrivit raportului, nu mai puţin de 13 membri, foşti şi actuali, ai Consiliului Superior al Magistraturii au avut dosare la DNA. Multe dosare penale au fost lăsate în nelucrate ani de zile, pentru ca apoi să fie clasate într-o lună, înainte ca SIIJ să preia competenţa exclusivă asupra cauzelor cu magistraţi. Magistraţii au fost şi interceptaţi masiv, unii dintre ei nefiind nici măcar informaţi ulterior despre acest lucru, contrar prevederilor legale.

Raportul care dezvăluie abuzurile DNA stă și la baza avizării negative de către CSM a proiectului de lege privind desființarea SIIJ. Magistrații nu susțin refacerea competenței DNA în privința anchetării judecătorilor și procurorilor, ținând cont de precedentele din perioada 2014-2018.

Dintre neregulile constatate de CSM în dosarele DNA care au vizat magistrați:

- Una din practicile cu care opera această structură de parchet viza lipsa ordonanţelor de începere a urmării penale in rem.

- Dosare ţinute în nelucrare o perioadă foarte îndelungată: dosar care viza dosar care viza judecători de la Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, ţinut în nelucrare peste trei ani; dosar care viza judecător de la ÎCCJ format ca urmare a unei sesizări din oficiu, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza judecător de la ÎCCJ, ţinut în nelucrare trei ani; dosar care viza judecător de la Judecătoria Bicaz, ţinut în nelucrare patru ani; dosar care viza judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza procuror de la Parchetul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, ţinut în nelucrare trei ani; dosar care viza un membru CSM şi alţi judecători de la Curtea de Apel Braşov, ţinut în nelucrare doi ani; dosar care viza judecători de la Tribunalul Buzău, ţinut în nelucrare cinci ani; dosar care viza procuror de la Parchetul Judecătoriei Pucioasa, format ca urmare a unei sesizări din oficiu, ţinut în nelucrare cinci ani.

- A treia practică identificată din acest raport este aceea a unor judecători supravegheaţi simultan pentru aceleaşi fapte în baza a doua mandate de supraveghere tenică. Exemplu: patru judecători de la Judecătoria Zimnicea aflaţi în această situaţie.

- Judecător supravegheat timp de 270 de zile, cu încălcarea art. 144 alin. (3) din Codul de procedură penală, în condiţiile în care durata nu poate depăşi şase luni.

- Almânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale. Exemple: un judecător sindic de la Tribunalul Bucureşti, dosar înregistrat în 2013, pe baza unei informări SRI; judecător de la Judecătoria Olteniţa, dosar format ca urmare a unei sesizări din oficiu.

- Înregistrarea dosarului la structura centrală a DNA, pentru o zi, în vederea obţinerii de interceptări pe magistrat, şi trimiterea în aceeaşi zi la unitatea de parchet, structura teritorială unde se afla în instrumentare, reînregistrarea dosarului sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatului de supraveghere tehnică. Aici aş da exemplul unui procuror de la Parchetul Tribunalului Constanţa, ulterior dându-se ordonaţă de clasare în temeiul art. 16 lit. a). Procurorii în acest caz de la structura centrală - Marius Iacob şi Ioan Amariei.

- O altă practică: necomunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi.

- Necomunicarea măsurilor de supraveghere tehnică a magistraţilor vizaţi - Judecătoria Bicaz, Curtea de Apel Timişoara, în urma unei sesizări din oficiu, clasare pe art. 16 lit. a) ulterior, sau procurori de la Parchetul Judecătoriei Segarcea.

- Solicitarea de preluare a unei cauze penale de către structura centrală a DNA, în raport de modul de soluţionare de către judecător a unor cereri de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alţi magistraţi. Se dă exemplul dosarului 241/2015 în care o primă solicitare a DNA de emitere a unei mandat de supraveghere tehnică se admite. După o lună, judecătorul de drepturi şi libertăţi respinge solicitarea DNA de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică. După încă o lună, judecătorul respinge din nou solicitarea DNA. În consecinţa acestei a doua respingeri, procurorul de caz întocmeşte un referat şi solicită DNA structura centrală a dosarului, lucru care se şi întâmplă.

- O altă practică: emiterea ordonanţelor de delegare în alb. Aceasta înseamnă fără menţionarea activităţilor concrete delegate organului de urmărire penală şi precizarea generală şi neaplicată a oricăror tipuri de activităţi.

- Solicitarea de la instanţele de judecată a dosarelor civile şi penale ce se aflau pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de stadiul de soluţionare, în vedere efecturării urmăririi penale, în cauzele cu magistraţi.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.