Premium
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a trimis vineri Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare proiectele de modificare a Legilor Justiţiei.
Noutățile pe scurt:
- Magistrații vor fi obligați să își finalizeze lucrările în curs înainte de pensionare, demisie sau transfer.
- Șefii DNA, DIICOT, PICCJ vor avea mandat de 4 ani în loc de 3 ani
- Procurorii revocați pot ataca decretul Președintelui în instanță
- Procurorii-șefi nu pot numiți dacă avizul CSM este negativ
- A fost eliminată posibilitatea Preşedintelui de a refuza numirea judecătorilor şi procurorilor care au promovat examenul de capacitate
Modificări esențiale la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:
Micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt (de la 15 ani la 12 ani)
Creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia în acest sens.
Prevede expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile, se mai numără printre propuneri. "În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere; ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1) din proiect, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", potrivit proiectului.
A fost întărit rolul Consiliului Superior al Magistraturii care va emite un aviz conform la numirea procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt. Avizul negativ al Secţiei pentru procurori a Consiliului nu mai permite continuarea procedurii de numire cu privire la respectiva persoană, ministrul justiţiei putând demara o nouă selecţie.
De asemenea, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia (din Avizul cu nr. 924/2018, par. 52 şi 61), în vederea asigurării unui sistem de checks and balances în procedura de numire în funcţii de conducere de rang înalt la parchete, a fost eliminată posibilitatea Preşedintelui de a refuza doar o singură dată aceste numiri. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.
Eliminarea rolului actual al Ministerului Finanţelor Publice, instituţie din afara autorităţii judecătoreşti, în procedura de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare săvârşite cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi acordarea unui rol central în această procedură Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenţei justiţiei (iar nu Inspecţiei Judiciare, aşa cum este în prezent, aceasta având doar atribuţia de a efectua verificările necesare, la solicitarea Consiliului).
S-a prevăzut că detaşarea la alte instituţii decât instanţele sau parchetele nu poate depăşi o durată de 6 ani, în decursul unei cariere, având în vedere că detaşarea este utilizată pentru acoperitea unor nevoi temporare ale unei instituţii, un magistrat putând funcţiona la alte autorităţi decât instanţele sau parchetele doar pentru perioade limitate de timp.
Instituirea la nivel de lege a obligaţiei magistraţilor ca, înaintea eliberării din funcţie prin pensionare, demisie, transfer în alte instituţii, să îşi finalizeze lucrările în curs, să notifice intenţia conducătorului instanţei sau parchetului, precizare necesară în special din perspectiva asigurării respectării principiilor care guvernează activitatea judiciară, cum sunt principiul continuităţii completurilor, principiul repartizării aleatorii a cauzelor, dar şi al judecării cauzelor într-un termen rezonabil, optim şi previzibil (pentru evitarea tergiversării proceselor şi reluării judecăţii , din cauza plecărilor intempestive din sistem).
Eliminarea unor dispoziţii inaplicabile, cum sunt cele referitoare la obligativitatea asigurării de răspundere civilă profesională a judecătorilor şi procurorilor pentru erori judiciare, în condiţiile în care, potrivit Constituţiei României, magistraţii răspund civil doar în cazul erorilor judiciare produse cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Or, asigurările profesionale nu acoperă prejudiciile cauzate cu intenţie (reacredinţă), dol sau culpă gravă (asimilată dolului ori intenţiei)
Principala modificare în materia pensiilor constă în modificarea condiţiilor de vechime necesare pentru pensionare, fiind eliminate vechimile în alte funcţii decât cele de magistrat, dar păstrându-se reglementarea actuală privind titularii dreptului la pensie. Pentru a nu afecta intempestiv şi fără respectarea previzibilităţii reglementărilor drepturile magistraţilor care au beneficiat de vechime până la data intrării în vigoare a legii, s-a instituit o dispoziţie tranzitorie conform căreia eliminarea anumitor vechimi din calculul vechimii totale necesare la pensie se realizează eşalonat, pe o perioadă de 10 ani, păstrându-se însă condiţia ca cel puţin o perioadă minimă din vechimea totală să fie reprezentată de vechimea doar ca magistrat.
Documentele integrale:
Proiectul de Lege privind statutul magistraților
