Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele stiri din presa zilei, având ca subiect central un articol din Ziarul Financiar în care este analizată posibilitatea declanșării unei noi crize financiare.
Ziarul Financiar:
Acţiunile băncilor centrale de reducere a bilanţurilor proprii riscă să declanşeze o nouă criză financiară, avertizează Marko Kolanovic, strateg al celei mai mari bănci americane, JPMorgan, scrie Financial Times.
Băncile centrale sunt aşteptate să înceapă anul viitor procesul de restrângere a bilanţurilor, ajunse la aproximativ 15.000 miliarde de dolari. Activele financiare au fost achiziţionate în decursul a peste un deceniu, timp în care băncile centrale au susţinut cu banii astfel injectaţi pe pieţe revenirea economică.
„Astfel de ieşiri (sau lipsă de intrări noi) ar putea duce la scăderi ale activelor şi probleme de lichiditate şi ar putea provoca o criză financiară“, a declarat Kolanovic, care a mai emis avertismente similare în trecut.
„Momentul declanşării unei astfel de crize va fi în mare măsură determinat de ritmul procesului de normalizare lansat de către băncile centrale, cât şi de alte diverse evenimente, astfel încât acesta nu poate fi prevăzut cu acurateţe“.
În vară, strategul de la JPMorgan a lansat avertismente similare, atenţionând că pieţele ar trebui să se pregătească pentru un episod de „turbulenţe“ (episod care nu s-a materializat încă).
Un şoc indus de politicile monetare ar putea fi acutizat de o reorientare dramatică dinspre investiţiile active către cele pasive, a mai declarat Kolanovic.
Şi pentru analiştii Deutsche Bank retragerea stimulentelor extraordinare lansate în ultimii ani de către băncile centrale constituie unul dintre factorii care ar putea declanşa următoarea criză financiară.
Strategii celei mai mari bănci germane avertizau recent că „ne aflăm într-un moment unic în ceea ce priveşte relaţia dintre datorii, dobânzi şi bilanţurile băncilor centrale“, potrivit Marketwatch. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Apar tot mai multe informatii care indica faptul ca Romania cocheteaza cu grupul de la Visegrad (V4), vazut in UE drept clubul tarilor problema, cu derapaje serioase de la regulile Bruxelles-ului. Doar in ultimele doua-trei zile s-au aglomerat urmatoarele stiri: mininistrul de externe Theodor Melescanu a declarat, fara echivoc, la intalnirea de la Cluj cu omologul sau maghiar, Peter Szijjarto, ca Romnia este interesata de colaborarea ca grupul tarilor de la Visegrad. Romania ar urma sa participe peste o saptamana, la Budapesta, la reuniunea tarilor din V4 (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia).
Avem apoi o invitatie explicita din partea premierului maghiar, Viktor Orban, adresata Romaniei, de a adera la grup. "Vom lasa deschisa aceasta usa", s-a angajat seful guvernului de la Budapesta, intr-un interviu acordat ziarului de limba maghiara Bihari Naplo din Oradea, citat miercuri de agentia ungara de presa.
In fine, inca o informatie relevanta completeza tabloul de mai sus. Cotidianul polonez Rzeczpospolita scrie, in editia de marti, 3 octombrie, ca Pawel Borys, presedintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecuta in colectivul special de consiliere pe politici economice de pe langa guvernul roman. "Romanii s-au consultat cu presedintele bancii poloneze pe tema experientelor poloneze in edificarea unui sector bancar puternic", mentioneaza Borys, citat de Rzeczpospolita.
Adaugati la informatiile aparute in ultimele zile indemnul adresat de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, diplomatilor romani la sfarsitul lunii august, carora le-a spus ca “simpla conditie de aliati loiali, disciplinati si tacuti nu ne va aduce recunoastere”. Tot atunci, Tariceanu spunea ca Romania ar trebui sa aiba "consultari la nivel politic cu Grupul de la Visegrád, prin participarea în formatul V4+". (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Intr-un nou editorial pentru cotidianul „Adevărul“, Harlan Ullman, consilier în cadrul Atlantic Council din Washington şi fost consilier pentru comandamentul suprem al forţelor NATO în Europa în perioada 2004-2016, abordează subiectul securităţii regiunii Mării Negre.
La Fulton, Missouri, la începutul lui 1946, Winston Churchill şi-a rostit faimosul discurs de la Wesrminster College afirmând că „de la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât în Europa“. Churchill se referea la acţiunile agresive ale Uniunii Sovietice de a-şi împinge controlul politic şi teritorial cât mai mult posibil spre Vest.
71 de ani mai târziu, la aproape două decenii de la implozia Uniunii Sovietice şi sfârşitul Războiului Rece, s-a ajuns la o eră a unei „lumi fără ordine“. Caracterizată în parte de o Rusie mult mai revitalizată, Europa are acum oportunitatea unică de a-şi întări securitatea militară oferită de NATO şi de a-şi întineri legăturile economice ale Uniunii Europene printr-o nouă iniţiativă.
Această iniţiativă ar putea fi contemplată ca un Plan Marshall 2.0, dar fără să fie necesară subscrierea guvernului american. Un articol de săptămâna trecută făcea referire la un pivot la Marea Neagră. Acesta de acum dezvoltă modul în care un astfel de pivot ar putea cataliza o versiune din secolul XXI a vechiului Plan Marshall pentru a dezlănţui vastul potenţial economic care există în Europa de la nord la sud şi de la est la vest. Un astfel de plan s-ar baza pe capitalul oferit de statele regionale, Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială şi alte instituţii financiare. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Criza catalană este pentru Europa o încercare mai dificilă decît Brexit-ul întrucît pune în cauză însuşi spiritul integrării europene. Această opinie a fost formulată de deputatul european Philippe Lamberts, şeful grupului ecologist, mai precis al Verzilor. Europa începe să reacţioneze în faţa unui pericol iminent, dar o face, trebuie spus acest lucru, în ceasul al doisprezecelea.
Un alt eurodeputat, Esteban Gonzales Pons, spune următoarele pentru Agenţia France Presse: "Dacă astăzi veţi permite Cataloniei să sfărîme unitatea Spaniei, acest lucru va declanşa un efect de domino pe întregul continent. Si în loc de o Europă a celor 27 vom avea o non-Europă de mini-state”.
Reamintim în context reacţia Comisiei Europene după referendumul de duminică din Catalonia: acesta este considerat ilegal, violenţele comise de poliţişti sunt condamnate iar Barcelona şi Madridul sunt invitate să deschidă un dialog.
Editorialistul francez Bernard Guetta este de părare că un astfel de dialog a devenit urgent, miza sa fiind însă mai degrabă alta: lucrurile au ajuns atît de departe încît acum se pune problema ca nimeni să nu iasă umilit din acest angrenaj, să nu-şi piardă "onoarea". Pe pămînt iberic orgoliile sunt extrem de pronunţate, deci toată lumea trebuie să iasă cu faţa curată. Orice idee pentru atingerea acestui obiectiv este deci binevenită. Există comentatori în Franţa care spun că Spania s-ar putea inspira, de ce nu, din modelul federal elveţian. Orice soluţie de natură să prezerve unitatea Spaniei dar să le dea şi satisfacţie autonomistă catalanilor ar fi deci binevenită. (Mai multe detalii AICI)
