Premium
Joi a avut loc interviul candidatului pentru șefia DIICOT, care a consfințit și prima manifestare de tipul „facem ce vrem pentru că putem” a noilor membri ai Secției pentru procurori a CSM. Factual vorbind, interviul a fost un linșaj de la un capăt la celălalt, care a durat cam cât filmul Titanic* (extended version), încheiat cu un aviz consultativ negativ.
Lăsând la o parte competențele celor cici vremelnic membri ai CSM pe problematica specifică DIICOT (cu excepția procurorului Horodniceanu), se putea remarcq din avion că părerile erau clare înainte să înceapă interviul. Practic un procuror care anii trecuți a văzut un spital ca fiind subiect activ al infracțiunii de luare de mită a ajuns să susțină acum că un procuror cu experiență incontestabilă nu e bun pentru șefia DIICOT. Același procuror care, la interviul cu viitorul șef al PÎCCJ, punea traficul de droguri și traficul de arme în competența parchetelor de pe lângă judecătorii.
Revenind și la singurul procuror care ar fi avut competențele necesare să își dea cu părerea dacă persoana propusă este sau nu bună pentru funcția de șef DIICOT, lucrurile devin cu adevărat amuzante. Practic, doi foști contracandidați acum câteva luni pentru funcția de membru CSM erau joi pe alte poziții, unul dintre ei urmând să decidă cu privire la celălalt.
Ce s-a constatat este că se poate și mai rău decât în vecha Secție. Măcar vechea secție lua hotărâri iranționale pe alocuri, demonstrate de hotărâri judecătorești ca fiind greșite, având ca mobil o luptă de sistem. Acum s-a ajuns ca aceste decizii să fie adevărate găînării, răzbunări evidente, știut fiind faptul că la alegerile pentru CSM procurorii DIICOT au votat net în favoarea contracandidatei lui Horodniceanu, nimeni alta decât actuala candidată la șefia DIICOT. Acum pare cumva logic că și Horodniceanu le refuză procurorilor DIICOT un șef dorit de ei.
Toate aceste jocuri sunt, dincolo de a fi amuzante, un semnal de alarmă pentru cei care i-au trimis în CSM pe cei cinci procurori din Secție. Altfel, încurajăm procurorii cu experiență să se înscrie la procedurile pentru șefia marilor parchete, că oricum alegem pe cine vrem noi.
Se pune întrebarea, știind toate aceste lucruri: Oare Alina Albu este așa o catastrofă să primească 5 voturi pentru aviz negativ, sau votul a fost unul care a avut alte substraturi? Doar văzând personajele care s-au perindat prin funcții similare, răspunsul este mai mult decât evident.
____
*Interviul Secției pentru procurori a CSM cu Alina Albu, candidata propusă pentru șefia DIICOT, a durat două ore și 40 de minute, față de o oră și 30 de minute cât au durat interviurile cu candidații pentru PÎCCJ și DNA, ambii avizați pozitiv. Durata unei proceduri de evaluare pentru trei candidați care este vădit disproportionată poate fi un semn de întrebare cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea comisiei. O durată disproportionată a procedurii de evaluare pentru un candidat poate indica faptul că evaluarea a fost realizată într-un mod subiectiv și că unii candidați au fost favorizați sau dezavantajați în mod nejustificat.
