Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Care este marea provocare a candidaturii Monicăi Macovei

revista presei
Evenimentul Zilei: Vasile Blaga n-a justificat formarea noului partid prin avantajele unificării Dreptei, prin creșterea forței de atracție a noului partid, ci prin sporirea numărului de primari, care primari vor asigura astfel victoria noului partid la alegerile parlamentare și prezidențiale. Recent, candidatul PSD la președinție, Victor Ponta, a declarat că nu va participa la confruntările dinaintea primului tur, deoarece PSD, PC, UNPR îi asigură 40% din voturi, procentaj pentru intrarea în turul al doilea... Mai sincer decît Vasile Blaga, Victor Ponta a zis că mașinăria de vot a Coaliției de Guvernare merge atît de bine în oarba ei funcționare încît n-are importanță cine e candidatul la președinție, el, Victor Ponta sau ștergătorul de la parbrizul mașinii sale... Pariul pe primari dezvăluie toate slăbiciunile vieții noastre politice postdecembriste. Ce rost are să te mai lupți pentru a avea un Program politic, pentru a convinge de măreția acestuia, cîtă vreme rezultatul în alegeri depinde de numărul de primari din țară? Această realitate tipic românească explică, poate, caracterul rutinier al campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial din acest an. În fine, Monica Macovei a demisionat din PDL. Gestul, adăugat Declarației de presă care-l justifică, sugerează luarea în serios a candidaturii ca independent la prezidențiale. Dacă intră în turul al doilea sau dacă - de ce nu? - ajunge la Cotroceni, Monica Macovei ar fi o dovadă că se pot obține victorii electorale în România și fără mașinăria de vot a primarilor. Aceasta e marea provocare întruchipată de candidatura Monicăi Macovei. Digi24: Amnistierea fiscală a bugetarilor sau pensiile speciale sunt doar două dintre măsurile luate de guvernanţi într-un an electoral. Cadourile s-au îndesit în a doua parte a anului şi toate atârnă greu într-un buget limitat. Guvernul nu i-a uitat nici pe românii cu datorii la bănci, sau pe cei cu lefuri mici, pe profesori şi preoţi.Electorata este poate una dintre cele mai dezbătute şi mai controversate măsuri luate în acest an de Guvern. Asta şi datorită numărului ridicat de potenţiali beneficiari. Un milion de români pot beneficia, teoretic, de schema fiscală de reducerea ratelor bancare timp de doi ani. O schemă considerată însă neatractivă de către bănci... Ultima măsură electorală este extinderea amnistiei fiscale. După pensionari şi mame, nici bugetarii nu vor fi obligaţi să mai dea înapoi banii pe care i-au încasat fără drept. Puterea renunţă să recupereze 700 de milioane de lei, în speranţa că se vor transforma în voturi, spun economiştii. Dar Guvernanţii spun că bugetul nu va avea de suferit, chiar dacă recunosc că nu ştiu numărul exact al celor care vor beneficia de clemenţă. Ziarul Financiar: Mercenari sârbi care n-au uitat bombardamentele NATO, ceceni trimişi pe post de carne de tun de un guvern marionetă progra­mat de Moscova, fracezi care luptă contra glo­balizării, spanioli cu nostalgia prieteniei ru­seşti din Războiul Civil şi combatanţi din alte naţii luptă mai mult sau mai puţin volun­tar în conflictul dintre armata ucraineană şi se­paratiştii proruşi, unii pentru a demonstra ce­va, alţii doar de dragul de a ucide. Dacă răz­boiul se întinde până în toamnă, în luptă vor fi forţaţi să intre şi fiii românilor din Ucrai­na, care nu sunt puţini, peste 400.000, dar lupta lor va fi pentru un stat care nu-i vrea români. Vorbitorii de limba română - moldo­ve­neas­că sunt al treilea grup etnic ca mărime din Ucraina, concentraţi mai ales în regiu­ni­le Cernăuţi şi Odesa, potrivit celui mai re­cent recensământ, din 2001. Guvernul ucrai­nean este acuzat că duce o politică de dez­ro­mâ­nizare, mai ales prin descurajarea în­vă­ţă­mân­tului cu predare în limba română – mol­do­venească. În sprijinul acestei idei vin ci­frele. Dacă în 1999 în Ucraina erau 126 de in­sti­tuţii de învăţământ general cu predare în limbile română şi moldovenească, în 2009 numă­rul se situa la 95, în condiţiile în care nu­mă­rul şcolilor pentru minorităţile ma­ghia­ră, tătară şi poloneză a crescut, potrivit unei ana­lize din 2011 a organizaţiei CIEMEN, care promovează drepturile minorităţilor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.